Ioan 19 - Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Atunci Pilát l-a luat pe Isus și l-a dat să fie biciuit.

² Soldații au împletit o coroană din spini, i-au pus-o pe cap și l-au îmbrăcat cu o haină de purpură;

³ apoi veneau la el și spuneau: „Bucură‑te, regele iudeilor!”. Și-i dădeau palme.

⁴ Pilát a ieșit din nou și le-a zis: „Iată, vi-l aduc afară ca să știți că nu găsesc în el nicio vină!”.

⁵ Așadar, Isus a ieșit afară purtând coroana de spini și haina de purpură. Iar Pilát le-a zis: „Iată omul!”.

⁶ Când l-au văzut, arhiereii și servitorii au strigat: „Răstignește-l! Răstignește-l!”. Pilát le-a zis: „Luați-l voi și răstigniți-l, pentru că eu nu găsesc în el nicio vină!”.

⁷ Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege și după această Lege trebuie să moară, pentru că s-a făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu”.

⁸ Când a auzit Pilát cuvintele acestea, s-a înspăimântat și mai mult.

⁹ A intrat iarăși în pretoriu și i-a zis: „De unde ești tu?”. Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns.

¹⁰ Atunci Pilát i-a zis: „Mie nu-mi vorbești? Nu știi că eu am putere să te eliberez și am putere să te răstignesc?”.

¹¹ Isus i-a răspuns: „Nu ai avea nicio putere asupra mea dacă nu ți-ar fi fost dată de sus. De aceea, cel care m-a dat în [mâinile] tale are un păcat mai mare”.

¹² De aceea, Pilát căuta să-l elibereze, dar iudeii strigau, zicând: „Dacă-l eliberezi pe acesta, nu ești prietenul Cezárului. Oricine se face pe sine rege se împotrivește Cezárului”.

¹³ Când a auzit Pilát cuvintele acestea, l-a dus pe Isus afară și s‑a așezat pe un tron în locul numit „Lithostrotos”, iar în ebraică, „Gabbata”.

¹⁴ Era ziua Pregătirii Paștelui, pe la ceasul al șaselea. Și le-a spus iudeilor: „Iată-l pe regele vostru!”.

¹⁵ Atunci ei au strigat: „Ia-l, ia-l, răstignește-l!”. Pilát le-a spus: „Să-l răstignesc pe regele vostru?”. Arhiereii au răspuns: „Nu avem alt rege decât pe Cézar”.

¹⁶ Atunci l-a predat lor ca să fie răstignit. Așadar, l-au luat pe Isus.

Răstignirea lui Isus

¹⁷ Purtându-și singur crucea, a ieșit spre locul numit „al Craniului”, care, în ebraică, este numit „Gólgota”,

¹⁸ unde l-au răstignit pe el și împreună cu el alți doi, de o parte și de alta, iar Isus în mijloc.

¹⁹ Pilát a scris și o inscripție și a pus-o pe cruce. Era scris: „Isus Nazarinéanul, regele iudeilor”.

²⁰ Mulți dintre iudei au citit această inscripție, pentru că locul unde a fost răstignit Isus era aproape de cetate și era scris în ebraică, latină și greacă.

²¹ Arhiereii iudeilor i-au spus lui Pilát: „Nu scrie: «Regele iudeilor», ci acela a zis: «Eu sunt regele iudeilor»”.

²² Pilát a răspuns: „Ce-am scris, am scris”.

²³ După ce soldații l-au răstignit pe Isus, au luat hainele lui și au făcut patru părți, fiecărui soldat o parte, și tunica. Însă tunica era fără cusătură, țesută dintr-o bucată, de sus [până jos];

²⁴ așadar, au zis unii către alții: „Să nu o rupem, ci să tragem la sorți pentru ea, a cui să fie!”. Aceasta ca să se împlinească Scriptura: „Au împărțit între ei hainele mele și pentru tunica mea au aruncat zaruri”. Soldații au făcut acestea.

²⁵ Lângă crucea lui Isus stăteau mama lui Isus și sora mamei lui, Maria a lui Cleópa, și Maria Magdaléna.

²⁶ Așadar, văzând Isus că stăteau acolo mama lui și discipolul pe care îl iubea, i-a spus mamei: „Femeie, iată-l pe fiul tău!”.

²⁷ Apoi, i-a spus discipolului: „Iat-o pe mama ta!”. Și, din ceasul acela, discipolul a luat-o acasă la el.

Moartea lui Isus

²⁸ După aceasta, văzând Isus că toate s-au împlinit, ca să se împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete”.

²⁹ Era acolo un vas plin cu oțet. Atunci, ei au pus în isop un burete îmbibat cu oțet și i l-au apropiat de gură.

³⁰ După ce a luat oțetul, Isus a spus: „S-a împlinit”. Și, plecându-și capul, și-a dat duhul.

Coasta străpunsă a lui Isus

³¹ Întrucât era Ziua Pregătirii, ca să nu rămână trupurile pe cruce sâmbăta – pentru că acea sâmbătă era zi mare –, [iudeii] i-au cerut lui Pilát să le zdrobească fluierele picioarelor și să-i ia [de acolo].

³² Atunci, au venit soldații, au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi și ale celuilalt care era răstignit cu el.

³³ Dar când au venit la Isus și au văzut că deja murise, nu i-au zdrobit fluierele picioarelor,

³⁴ ci unul dintre soldați i-a străpuns coasta cu o suliță și îndată a ieșit sânge și apă.

³⁵ Cel care a văzut a dat mărturie și mărturia lui este adevărată; el știe că spune adevărul ca să credeți și voi.

³⁶ Acestea s-au făcut ca să se împlinească Scriptura: „Nu i se va zdrobi niciun os”.

³⁷ Iar în altă parte, Scriptura mai spune: „Vor privi la cel pe care l-au străpuns”.

Înmormântarea lui Isus

³⁸ După acestea, Iosíf din Arimatéea, care era discipol al lui Isus, dar în ascuns, de frica iudeilor, i-a cerut lui Pilát să ia trupul lui Isus. Pilát i-a permis. Atunci, a venit și a luat trupul lui Isus.

³⁹ A venit și Nicodím, cel care fusese mai înainte la el noaptea, și a adus un amestec de smirnă și aloe, cam de o sută de lítre.

⁴⁰ Ei au luat trupul lui Isus, l-au înfășurat în giulgiuri, cu [uleiuri] aromate, după cum este [obiceiul de înmormântare] la evrei.

⁴¹ În locul unde fusese răstignit [Isus] era o grădină, iar în grădină era un mormânt nou, în care nu fusese pus nimeni niciodată.

⁴² Așadar, pentru că era Ziua Pregătirii iudeilor, iar mormântul era aproape, l-au pus pe Isus acolo.