San Lucas 13 - Tukano

Jesu “Mɨsâ niisétisere dɨka yuúya” niî'ke niî'

¹ Jesu masaré bu'erí kura ãpêrã masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâkãrã niîwã. Ehâ, Pilato ni'karérã Galiléia di'takãharãre kɨ̃ɨ̂ wẽhe dutí'kere werêkãrã niîwã. Naâ “Galiléiakãharãre wẽhéka be'ro naa yeé diîre wa'îkɨ̃rã Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peorã yeé diî me'ra more dutíkɨ niîwĩ”, niî werêkãrã niîwã.

² Jesu teeré tɨ'ógɨ, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ de'ró wãkûti? Galiléiakãharã ãpêrã yɨ'rɨóro yã'â butia'rã niî yɨ'rɨ nɨ'kapari? “Teé bu'iri tohô wa'âpã”, niî wãkûmiti?

³ Nií wee'. Mɨsâre werêgɨti. Mɨsá kẽ'ra yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuútirã, wẽrîrãsa'.

⁴ Apêyere Siloé wamêtiri makapɨ naâ yeêka tuturo nu'ri dihákã, sõ'ó niîkãrã dezoito wẽrîkãrã niîwã. Naá kẽ'rare a'tîro wãkûmiti? “Niî pe'tirã Jerusalẽ́pɨ niirã́ yɨ'rɨóro yã'â butia'rã waro niîpã”, niîmiti?

⁵ Nií wee'. Mɨsá kẽ'ra yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuútirã, meharóta wẽrîrãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu.

Jesu figueira wamêtikɨhɨ dɨkâ marikɨhɨ́ me'ra kɨ̃ɨ̂ bu'ê'ke niî'

⁶ Jesu masaré werêka be'ro kití weeró noho niisé me'ra a'tîro bu'êkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ ni'kâgɨ figueira wamêtikɨhɨre otê tĩhagɨ kɨókɨ niîwĩ. Be'ró dɨkâtisari? niîgɨ, ĩ'yâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Neê dɨkâ maríkaro niîwɨ.

⁷ Tigɨré ĩ'yâgɨ, tií di'ta ko'tegɨ́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ĩ'yâya. Yɨ'ɨ̂ a'tîgɨ dɨkare ba'â sĩ'rigɨ, a'mâgɨ a'tîro i'tiá kɨ'ma wa'â'. Neê ni'kâti bokatísa'. Tohô weégɨ tigɨré paâ kõ'akã'ya. Tigɨ́ mehô waro apêye noho wee boó'karore ka'mú ta'a nu'ku'”, niîkɨ niîwĩ.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, tií di'ta ko'tegɨ́ a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, a'tí kɨ'ma di'akɨ̃ dɨ'á nɨ'ko ni'iya yuhûpɨ. Yɨ'ɨ̂ tigɨ́ sumútoho di'tâ ãyuró se'ê kũu, nohâ tuu yã'agɨti weé'.

⁹ Tohô weekã́, apé tero weéro dɨkâti boosa'. Dɨkâtitikã maa, paâ kõ'a dutiya”, niîkɨ niîwĩ, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Teeré tohô niîgɨ, masá naâ dɨka yuúkã ko'tê ni'igɨti yuhûpɨ, maatá bu'îri da'rêsome niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

Jesu naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ opâ mutiro niigóre yɨ'rɨó'ke niî'

¹⁰ Ni'kâ nɨmɨ Judeu masa naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ Jesu naâ nerê wɨari wi'ipɨ bu'êgɨ weékɨ niîwĩ.

¹¹ Tií wi'ipɨ ni'kó numiô dezoito kɨ'mari do'âtigo, opâ mutiro niigó niîko niîwõ. Wãtî koôre tohô wa'akã́ weékɨ niîwĩ. Koô neê kã'ró diakɨ̃hɨ́ nu'ku masítiko niîwõ.

¹² Jesu koôre ĩ'yâgɨ pihîo, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó no'o toha', niîkɨ niîwĩ.

¹³ Tohô niîgɨta, Jesu koôre yãa peókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kurata koô diakɨ̃hɨ́ nɨ'kako niîwõ. Be'ró “Õ'âkɨ̃hɨ ãyú butia'gɨ niîmi” niî, niîko niîwõ.

¹⁴ Jesu naâ soo wɨári nɨmɨ koôre yɨ'rɨókã ĩ'yâgɨ, tií wi'i naâ nerê wɨari wi'i wiôgɨ uâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Be'ró masaré niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâ semanare da'rasé nɨmɨri seis nɨmɨri niî'. Tee nɨmɨ́rire mɨsâ yɨ'rɨó dutirã a'tiró ɨá'. Ni'kakã́ soo wɨári nɨmɨre yɨ'rɨó dutirã a'tîtikã'ro ɨá', niîkɨ niîwĩ.

¹⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ weé ta'sase bɨkɨrã niî'. No'ó mɨsa yagɨ́ wekɨ̂re ou mɨsâ jumentore dɨ'té nɨ'ko'kɨre akó tĩârã wa'ârã pãâ, miáatisari?

¹⁶ A'tîgore Abraão parameó niî turiagore wãtî dutí da'rekɨ niîwĩ. Koôre dezoito kɨ'mari sihâ masitikã weékɨ niîwĩ. Too pũríkãre mɨsâ tɨ'ó yã'akã, soo wɨári nɨmɨre koôre yɨ'rɨótikã'ro ɨa miáapari? Soo wɨári nɨmɨ pũrikãre tãhâgɨta koôre nemoró yɨ'rɨóro ɨá', niîkɨ niîwĩ.

¹⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂ a'tîro niisére tɨ'órã, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ɨatími'kãrã bopôya pe'tia wa'âkãrã niîwã. Ãpêrã pe'e Jesu kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose ĩ'yârã, e'katíkãrã niîwã.

Jesu mostarda kaperoakãkãhase me'ra werê'ke niî'

¹⁸ Be'ró Jesu niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yarã pãharã́ sãharã́sama niisére a'tîro werêgɨti.

¹⁹ Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ ni'kâ pee mostarda kaperoakãre otê'karo weeró noho niî'. Tigɨ́ bɨkɨâropɨa pahikɨhɨ́ waro wa'ása'. Tohô weérã mirikɨ̃hɨá tigɨpɨ́ naâ die peoátehe su'tire weesamá. Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé kã'a kapéroakã weeró noho nɨ'kása'. Be'ró pahikɨhɨ́ bɨkɨâ'karo weeró noho niî pe'tiropɨ kɨ̃ɨ yeé kiti se'sâa wa'ârosa'. Tohô niikã́ pãharã́ kɨ̃ɨ yarã́ sãharã́sama niîgɨ, tohô werêkɨ niîwĩ.

Pãú bɨkɨakã́ weesé me'ra werê'ke niî'

²⁰ Jesu werê nemokɨ niîwĩ taha: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére de'ró niisé kiti me'ra marî “Tohô niîro weé'” niî masisari?

²¹ Teé fermento pãú bɨkɨakã́ weesé weeró noho niî'. Teeré ni'kó numiô pãú weegótigo farinhare i'tiá paa keó, po'o sãásamo. Teé me'ra fermento pãú bɨkɨakã́ weesére moresamó. Be'ró koô fermento moré'ke niî pe'tiropɨ bɨkɨâ, se'sâ pe'tia wa'ása', niîkɨ niîwĩ. Fermento farinhare bɨkɨakã́ weé'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé niî pe'tiropɨ se'sârosa' niîgɨ, tohô werêkɨ niîwĩ.

Ɨ'mɨ̂sekãha sope kã'a sopeákã niî' niisé niî'

²² Jesu Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ, toó niisé makaripɨre bu'ê yɨ'rɨ wã'kakɨ niîwĩ.

²³ Toopɨ́ ni'kɨ́ Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Ɨ̃sâ wiôgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ wa'aáhã pehêterãkã niîsari? Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ:

²⁴ —Pãharã́ ɨ'mɨ̂sepɨ sãháa sĩ'rirãsama, sãháarã pe'ea'. Sãháa sĩ'rimirã, wa'âsome. Mɨsâ pũrikã sopé, kã'a sopeákãpɨ ɨpɨ́tɨ sãháa sĩ'riya, niîkɨ niîwĩ.

²⁵ Apêyere naâre werêkɨ niîwĩ: —Wi'í wiôgɨ wã'kâ nɨ'ka, soperé bi'ákã'sami. Be'ró mɨsâ pe'e sopepɨ́ pisûrã, a'tîro niîrãsa': “Wiôgɨ, pãâo sõrogɨ a'tiá”, niîrãsa'. Kɨ̃ɨ̂ pe'e mɨsâre yɨ'tigɨ́sami: “Mɨsâre masîtisa'. No'okãhárã niîrã niísa'”, niîgɨsami.

²⁶ Be'ró mɨsâ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî nu'ku baha ke'arãsa': “Marî ni'kâro me'ra ba'âwɨ. Ni'kâro me'ra sĩ'riwɨ́. Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sa yaá makapɨre bu'ê sihawɨ”, niîrãsa'.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ pe'e mɨsâre yɨ'tigɨ́sami: “Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ‘Masîtisa'’, niî tohamiapɨ baa. Mɨsâ yã'âro weé'kãrã niî'. Wa'ârãsa'”, niîgɨsami. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã, ã'raré weé'karo weeró noho mɨsâre wa'ârosa'.

²⁸ Dɨporókãharãpɨ Abraão, Isaque, Jacó, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ niirã́re ĩ'yârã, mɨsâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsa'. Mɨsâ pe'e wiháaropɨ kõ'â wĩro no'orãsa'.

²⁹ Niî pe'tirokãharã Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ niîrãsama. Muhîpũ mɨhátirokãharã, muhîpũ sãháarokãharã, sumútohorikãharã niîrãsama. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra e'katí ba'â duhirãsama.

³⁰ A'tóka terore ni'karérã mehô niirã́ toopɨ́re wiôrã weeró noho niîrãsama. Ni'karérã wiôrã niirã́ noho pe'e toopɨ́re mehô niirã́ toharã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu.

Jesu Jerusalẽ́re ĩ'yâgɨ kɨ̃ɨ̂ utî'ke niî'

³¹ Jesu masaré bu'erí kura ni'karérã fariseu masa kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —A'toré mɨ'ɨ̂ niîtikã'ya. Herode mɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'riami. Toháagɨsa', niîkãrã niîwã.

³² Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —A'tîro niîrã wa'âya Herode wee soó me'rise bɨkɨre: “Jesu a'tîro niî dutiami” niîya. “Ni'kakã́, yamiákã wãtiâre kõ'â wĩro mɨha, do'âtirãre yɨ'rɨógɨti yuhûpɨ. Be'ró yamiákã yɨ'rɨkã́ yɨ'ɨ̂ da'rasére keoró pe'ogɨ́sa', niiámi”, niîya.

³³ Yɨ'ɨ̂ weesére yɨ'ɨ̂ wa'aró weegɨ́ti. Ni'kakã́, yamiákã, yamiákã yɨ'rɨkã́ weegɨ́ti. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ apêro Jerusalẽ́ niîtiropɨ wẽrîta basió wee'. Jerusalẽ́pɨ wẽrîgɨ wa'âgɨti niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

³⁴ Fariseu masare tohô niîka be'ro Jesu Jerusalẽ́kãharãre, tohô niikã́ too dɨpóropɨ tii makápɨ niî'kãrãre wãkûgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Jerusalẽ́kãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé kõ'a'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ yeé kiti wererã́re ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé'. Mɨsâre pehetíri yɨ'ɨ̂ ma'ígɨ, neêo kũu sĩ'rimiwɨ. Ni'kó kãrêkẽ' koô põ'raré wɨɨsé dokapɨ neêo kũu'karo weeró noho weé sĩ'rimiwɨ. Mɨsâ ɨatíwɨ.

³⁵ Tohô weéro mɨsâ niîmi'ke wi'seri masá mariró toharósa'. Mɨsâ a'teré tɨ'o masíya. Yɨ'ɨ̂re opâturi ĩ'yâ nemosome maha. Be'ró yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tikã́pɨ, mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ dɨporópɨ ‘O'ôo'gɨti’ niî'kɨ ãyú butia'gɨ niîmi” niîrãpɨ ĩ'yârãsa' taha, niîkɨ niîwĩ Jesu.