San Juan 5 - Tukano

Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨó'ke niî'

¹ Wiôgɨ dokakɨ̃hɨ makɨre yɨ'rɨóka be'ro Jesu Jerusalẽ́pɨ Judeu masa bosê nɨmɨ ĩ'yâgɨ mahâmi tohawĩ taha.

² Jerusalẽ́re sã'ri sãáka sã'riropɨre ni'kâ sope Ovelha wamêtiri sope niîwɨ. Tii sopé pɨ'to naâ u'arã́tirã apóka pee niîwɨ. Tii peé hebreu masa yee uúkũse me'ra Betesda wamêtiwɨ. Tii peé sumútohopɨre ni'kâmukãse tũkuri ti'âya marisé tũkuri niîwɨ.

^3-4 Tee tũkúripɨ pãharã́ do'âtirã nukûkãpɨ kũyawã́. Kapêri ĩ'yâtirã, opa yuríri siharã́, tohô niikã́ sihâ masitirã niîwã. Tii ditárapɨre wãkûtiro ni'karétiri Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ dihatá mɨhapɨ'. Dihatá, akoré a'mé yã'akã wee mɨhápɨ'. Kɨ̃ɨ̂ tohô weéka be'ro tii peépɨ dokê yõha mɨ'tagɨ yɨ'rɨó no'opɨ'. Tohô weérã naâ kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨósere ko'têrã, toopɨ́ kũyákãrã niîwã.

⁵ Toopɨ́re ni'kɨ́ do'âtigɨ niîwĩ. Trinta e oito kɨ'mari wa'âkaro niîwɨ kɨ̃ɨ̂ do'âti wã'koka be'ro.

⁶ Jesu tii ditára tiro yɨ'rɨ́kã'gɨ, toopɨ́ kũyagɨ́re ĩ'yâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yoakã́ do'âtikã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'rɨó no'o sĩ'risari? niîwĩ.

⁷ Kɨ̃ɨ̂ Jesuré yɨ'tiwĩ́: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re neê wee tamúgɨ marimí. Niî pe'tisetiri akó a'mé yã'ari kura yɨ'ɨ̂ tii peépɨ dokê yõha sĩ'rikã, ãpêrã yɨ'ɨ̂ dɨporo dokê yõha mɨhawã.

⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, wa'âgɨsa'.

⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata yɨ'rɨó no'o'kɨpɨ tohawĩ́. Be'ró wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, sihâ nɨ'kawĩ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨóka nɨmɨ saurú niîwɨ.

¹⁰ Tohô weérã yɨ'rɨó no'o'kɨ kɨ̃ɨ̂ kũyá'karore o'makã́ ĩ'yârã, Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —De'ró weégɨti mɨ'ɨ̂ ni'kakã́ marîre soo dutíka nɨmɨ saurú niîmikã, mɨ'ɨ̂ kũyaróre o'mâ sihati? Marîre tohô wee dutí wee'.

¹¹ Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨó'kɨ “Mɨ'ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, o'mâ wã'kagɨsa'”, niiámi.

¹² Naâ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Noa nohó mɨ'ɨ̂re tohô wee dutiáti?

¹³ Kɨ̃ɨ̂ Jesuré masîtikɨ niîwĩ. Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro pãharã́ masá wa'teropɨ moré su'u wã'kawĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masitikɨ niîwĩ.

¹⁴ Be'ró Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re boka ehágɨ, niîwĩ: —Ãyuró weeápa. Mɨ'ɨ̂ yɨ'rɨó no'o'kɨpɨ niî'. Opâturi yã'âro wee nemoákɨhɨpa. Mɨ'ɨ̂ yã'âro wee nemógɨ, nemoró yã'âro yɨ'rɨgɨ́sa', niîwĩ.

¹⁵ Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Judeu masa wiôrãre werêgɨ wa'âkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨó'kɨ Jesu wamêtikɨ niiámi.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa wiôrã Jesu kɨ̃ɨ̂ saurú niikã́ masaré yɨ'rɨó'ke kitire masîkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ me'ra uâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rikãrã niîwã.

¹⁷ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ da'rá nu'kukã'mi. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra da'rá nu'kukã', niîwĩ Jesu.

¹⁸ Saurú niikã́ da'ra dutítisere Jesu yɨ'rɨ́ nɨ'kase bu'iri wiôrã kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'riwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre “Yɨ'ɨ̂ pakɨ niîmi” niisére tɨ'órã, nemoró kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'riwã. “Kɨ̃ɨ̂ tohô niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨta niî', niîgɨ weemí”, niîwã.

Jesu Cristo kɨ̃ɨ yeé kitire weresé niî'

¹⁹ Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ yɨ'ɨ̂ se'saro apêye noho wee masí wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ weesére ĩ'yâ'. Teé di'akɨ̃re weé'. A'tîro niî'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ pakɨ weesére yɨ'ɨ́ kẽ'ra weé'.

²⁰ Yɨ'ɨ̂re ma'ígɨ, yɨ'ɨ̂ pakɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ weesétisere ĩ'yomí. Ni'kâroakã sihâ masitigɨre yɨ'rɨó'ke nemoró be'ropɨ́re weegɨ́sami. Mɨsâ teeré ĩ'yâ mariarãsa'.

²¹ Yɨ'ɨ̂ pakɨ masá wẽrî'kãrãre masomí. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ masó sĩ'rirãre masogɨ́sa'.

^22-23 Yɨ'ɨ̂ pakɨ masá weesétisere besetími. Yɨ'ɨ̂ pe'ere masaré “Ãyuró weemá” ou “Yã'âro weemá” niî, bese dutíwĩ. Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨre ãyuró uúkũma. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare ãyuró uúkũato niîgɨ yɨ'ɨ̂re masaré bese dutími. Yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũtirã, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ãyuró uúkũtima.

²⁴ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ niisére tɨ'orã́, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨre ẽho peórã katî nu'kusere kɨomá. Naâ bu'îri da'rê no'osome. Naâ pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrã yɨ'rɨ wetí tohama.

²⁵ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti taha. Kã'roákã dɨ'sá' Õ'âkɨ̃hɨre moorã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peoátoho. Naâ ẽho peóri kura niî toha'. Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó, teeré weerã́ katî nu'kukã'rãsama.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ pakɨta masaré katî nu'kusere o'ô masimi. Kɨ̃ɨ́ta masaré katî nu'kukã wee dutígɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'mi.

²⁷ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re masaré bese dutísere kũûwĩ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ masá weeró noho ɨpɨtígɨ niî tĩhagɨ, masaré besé'.

²⁸ Mɨsâ a'teré tɨ'órã ɨkɨátikã'ya. Ni'kâ nɨmɨ niî pe'tirã wẽrî'kãrã yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'orã́sama.

²⁹ Teeré tɨ'órã, masâ peeripɨ niî'kãrã masâ pe'tia wa'ârãsama. Ãyuró weeséti'kãrã katî nu'kuahã masarã́sama. Yã'âro weé'kãrã pe'e bu'îri da'rê bahurió no'oahã masarã́sama niîwĩ Jesu. Jesu Cristo “A'tîro weé ĩ'yose me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ niisére ĩ'yó'” niisé niî'

³⁰ Jesu wiôrãre niî nemowĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ basi, yɨ'ɨ̂ se'saro masaré bese masítisa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨaró, kɨ̃ɨ̂ dutîro noho yɨ'ɨ̂ besé'. Yɨ'ɨ̂ ɨaró weé sĩ'risere weé wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ ɨaró weé'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ besesé keoró niî'.

³¹ Yɨ'ɨ̂ basi yɨ'ɨ̂ weesére ãyuró uúkũkã, “Mɨ'ɨ̂ uúkũse wapa marí'”, niî boosa'.

³² Ãpí niîmi yɨ'ɨ̂ uúkũsere “Ãyú niî'” niigɨ́. Kɨ̃ɨ̂ tohô niigɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨta niîmi. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ weesé ãyú niî'” niisé pũrikã, wapatí'.

³³ Mɨsâ João wamê yeegɨpɨre yeekãhásere sẽrí yã'a dutirã o'ôo'kãrã niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ keoró yɨ'tíkɨ niîwĩ.

³⁴ Yɨ'ɨ̂, yeekãhásere masá ãyuró uúkũato niisére a'mâgɨ meheta weé'. Mɨsâ yɨ'rɨkã́ ɨa sãá'. Tohô weégɨ a'tîro uúkũ'.

³⁵ João sĩ'óo' mɨ'tagɨ weeró noho niîwĩ. Sĩ'óo'kaha marikã ɨ̃hɨ̂ro, ãyuró bo'rê yuusa'. Teé bo'rê yuuse weeró noho yee kitíre ãyuró ĩ'yowĩ́. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'órã, yoâtikã teeré e'katíwɨ.

³⁶ Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'ke João uúkũ'ke nemoró wapatí'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ wee dutí'ke niî'. Tohô weesé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ niisére ĩ'yó'.

³⁷ Tohô niikã́ yeekãhásere yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ ãyuró uúkũmi. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere tɨ'ó wee'. Kɨ̃ɨ̂ bahusére ĩ'yá wee'.

³⁸ Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨre ẽho peó wee'. Tohô weéro kɨ̃ɨ̂ uúkũse mɨsâre sãhá wee'.

³⁹ Mɨsâ katî nu'kusere bokarã́sa' niîrã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire wio pesáse me'ra bu'ê nu'kukã'. Mɨsâ tii pũríkãhasere bu'êrã, yee kitíreta bu'ê'.

⁴⁰ Mɨsâ katî nu'kusere ɨamírã, yɨ'ɨ̂re ẽho peó sĩ'ri wee'.

⁴¹ Masá yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũkã ɨá wee'.

⁴² Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ĩ'yâ masi'. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ma'í wee'.

⁴³ Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨaró a'topɨ́re a'tîwɨ. Tohô weemíkã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re ɨá wee'. Ãpí kɨ̃ɨ̂ ɨaró a'tigɨ́ pe'ere mɨsâ ɨarã́sa'.

⁴⁴ Mɨsâ basita mɨsâ weesére a'mêri “Ãyú'”, niî kũya'. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨ́ niigɨ́ “Ãyú'” niisé pe'ere a'má wee'. Tohô wee kũyárã, de'ró weé mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó boosari?

⁴⁵ Mɨsâ “Kɨ̃ɨ̂ pakɨpɨ́re werê sãagɨsami”, niî wãkûtikã'ya. Mɨsâ ẽho peó'kɨ Moiséta mɨsâre werê sãagɨsami. Mɨsâ a'tîro wãkû': “Moisé dutî'kere keoró weé'. Tohô weérã ɨ'mɨ̂sepɨ wa'ârãsa'”, niî wãkû'.

⁴⁶ Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere ẽho peórã pũrikã, yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peó boosa'. Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke, yee kitíta niîwɨ.

⁴⁷ Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ohâ'kere ẽho peótirã, de'ró weé mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere ẽho peó boosari? niîwĩ Jesu.