San Juan 11 - Tukano

Lázaro kɨ̃ɨ̂ wẽrî'ke niî'

¹ Jesu Jordão siâkihipɨ niirí kura Lázaro wamêtigɨ kɨ̃ɨ yaá maka Betâniapɨ do'âtigɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ma'miosã numia Maria, Marta naá kẽ'ra tii makápɨta niîkãrã niîwã.

² Koô Mariata Jesuré kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãripɨ ɨ'mɨ̂tihise piô peo, koô poâri me'ra tuu koé'ko niîwõ.

³ Lázaro ma'miosã numia kɨ̃ɨ̂ pũûro niikã́ ĩ'yârã, ãpêrã me'ra Jesuré kití o'ôo'kãrã niîwã: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ ɨpɨ́tɨ waro niîmi, niî o'ôo'kãrã niîwã.

⁴ Jesu tee kitíre tɨ'ógɨ, niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ do'âtigɨ wẽrî yapatí dihasome. Kɨ̃ɨ̂ tohô wẽrisé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâ no'orosa'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kẽ'rare masá a'tîro niîrãsama: “Kɨ̃ɨ̂ tutuagɨ́ niîmi”, niîrãsama, niîwĩ.

⁵ Jesu naâre ma'imígɨ, maatá wa'âtiwĩ.

⁶ Tee kitíre tɨ'óka be'ro pɨá nɨmɨ toopɨ́re tohâ ke'a nemowĩ taha.

⁷ Be'ró kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Te'á Judéiapɨ taha.

⁸ Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, sõ'ó niîka tero tookãhárã Judeu masa ɨ̃tâ peeri me'ra mɨ'ɨ̂re doke wẽhé sĩ'rimiwã. Mɨ'ɨ̂ toopɨ́ wa'â sĩ'risari taha?

⁹ Jesu yɨ'ɨ̂ pakɨ da'rasé kũû'kere keoró pe'ogɨ́sa'; tohô weérã yɨ'ɨ̂re wẽhesomé yuhûpɨ niîgɨ, a'tîro werêwĩ: —Ni'kâ ɨmɨ̂kohore doze horari bo'rê yuu'. Marî ɨmɨ̂koho sihârã, bɨrɨ̂ ke'atisa'. A'ti ɨmɨ́koho bo'rê yuukã, tohô weésa'.

¹⁰ Na'î tĩ'aropɨ sihârã pũrikã, naâ wa'aró bahutíkã pɨ'â tuu, bɨrɨ̂ ke'asama. Naâ bo'rê yuuse marikã́ tohô wa'âsama.

¹¹ Be'ró Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Marî me'rakɨ̃hɨ Lázaro kãriá wa'aápɨ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re wã'kógɨ wa'âgɨsa'

¹² Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ kãrikã́, ãyú niísa'. Kɨ̃ɨ̂ kãríka be'ro soó, yɨ'rɨgɨ́sami.

¹³ Jesu Lázaro kãriá wa'aápɨ niîgɨ, wẽrîa wa'aápɨ niî sĩ'rigɨ weékɨ niîmiwĩ. Ɨ̃sâ pe'e kãrisé warore wãkûkãti.

¹⁴ Ɨ̃sâ tɨ'ó yẽ'etikã, Jesu ɨ̃sâre diakɨ̃hɨ́ werêwĩ: —Lázaro wẽrîa wa'aápɨ.

¹⁵ Marî toopɨ́ niîtikã, ãyú'. Yɨ'ɨ̂ e'katí'; ãyú niîrosa' mɨsâre. Tootá mɨsâ nemoró ẽho peórãsa'. Te'á marî kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, niîwĩ.

¹⁶ Tomé “Sɨ'rɨá'kɨ” naâ niî no'ogɨ ɨ̃sâre niîwĩ: —Te'á marí kẽ'ra. Jesuré naâ wẽhekã́, kɨ̃ɨ̂ me'rata wẽrîrã wa'ârã, niîwĩ.

Jesu wẽrî'kãrãre masó, katisé o'osé niî'

¹⁷ Jesu Lázaro yaa makapɨ etâgɨ, kɨ̃ɨ̂re ɨ̃tâ tutipɨ sĩô sõro kũu'kere tɨ'owĩ́. Kɨ̃ɨ̂re tohô weéka be'ro ba'pâritise nɨmɨri yɨ'rɨ́karo niîwɨ.

¹⁸ Lázaro yaa maka Betânia Jerusalẽ́ pɨ'toakã niîwɨ. Pɨá quilômetro, apé quilômetro deko yoaró niîwɨ.

¹⁹ Tohô weérã Jerusalẽ́kãharã pãharã́ Marta, Mariare ĩ'yâ wãkû tutuato niîrã naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã.

²⁰ Marta Jesu etasére tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂re põo tẽrígo ehâwõ. Maria pe'e wi'ipɨ́ toháko niîwõ.

²¹ Marta Jesu tiró etâgo, kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niikã́ maa, yɨ'ɨ̂ akabihí wẽrîti booapĩ.

²² Yɨ'ɨ̂ masî', Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise mɨ'ɨ̂ sẽrisére o'ôsami, niîwõ.

²³ Jesu koôre niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ akabihí masagɨ́sami.

²⁴ Koô kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ masî', a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, niî pe'tirã wẽrî'kãrã masarí kurapɨ masagɨ́sami.

²⁵ Jesu koôre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wẽrî'kãrãre masó, katisé o'ogɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, katîgɨsami taha.

²⁶ Ni'kâroakãre katirã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã wẽrîrã, wẽrî dohasome. Mɨ'ɨ̂ a'teré ẽho peóti?

²⁷ Koô kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂re ẽho peó'. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ “Ni'kɨ́ masɨ́ a'tiákɨhɨ niiápɨ'” niî'kɨ niî', niîwõ.

Lázaro masâ pee pɨ'to Jesu kɨ̃ɨ̂ utî'ke niî'

²⁸ Marta Jesu me'ra uúkũka be'ro koô akabihó Mariare pihîgo wa'âwõ. Koôre ãpêrã tɨ'otíropɨ a'tîro niîko niîwõ: —Marîre bu'egɨ́ etâ tohami. Mɨ'ɨ̂re pihî dutiami.

²⁹ Koô tohô niikã́ tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ maatá a'tîko niîwõ.

³⁰ Jesu Martare põo tẽrí'karopɨta niîwĩ. Makâpɨre pi'atíwĩ yuhûpɨ.

³¹ Maria koo yaá wi'ipɨre soharó me'ra wihátiko niîwõ. Tohô weekã́ ĩ'yârã, Judeu masa toopɨ́ sihârã ehâ'kãrã koôre siru tuúkãrã niîwã. “Koô akabihí masâ peepɨ utîgo wa'âgo weesamó”, niî wãkûkãrã niîmiwã.

³² Koô pe'e Jesu tiró etâgo, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãri tiropɨ paâ mu'ri ke'awõ. Kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niikã́ maa, yɨ'ɨ̂ akabihí wẽrîti booapĩ.

³³ Jesu koô utikã́ ĩ'yâgɨ, koôre siru tuú'kãrã utikã́ ĩ'yâgɨ, ɨpɨ́tɨ bɨhâ weti, pahá yã'awĩ.

³⁴ Naâre sẽrí yã'awĩ: —No'opɨ́ kɨ̃ɨ̂re sĩô sõro kũuri? niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re “Te'á ĩ'yârã”, niîwã.

³⁵ Toopɨ́ wa'âgɨ, Jesu kẽ'ra utîwĩ.

³⁶ Kɨ̃ɨ̂ utikã́ ĩ'yârã, ni'karérã Judeu masa niîwã: —Ĩ'yâya. Ɨpɨ́tɨta kɨ̃ɨ̂re ma'iparí? niîwã.

³⁷ Ãpêrã a'tîro niîwã: —Ã'rí kapêri ĩ'yâtigɨre yɨ'rɨó'kɨ Lázarore wẽrikã́ weetí boopari? niîwã.

Jesu Lázaro wẽrî'kɨpɨre masó'ke niî'

³⁸ Jesu pũûro bɨhâ wetise me'ra Lázaro masâ peepɨ wa'âwĩ. Tii masá pee ɨ̃tâ tuti niîwɨ. Tii tutí sopere ɨ̃tâgaho me'ra ka'mú ta'a no'owɨ.

³⁹ Jesu naâre niîwĩ: —Tuu pãáoya. Marta kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, ɨ̃rí niîsami. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro ba'pâritise nɨmɨri yɨ'rɨ́'.

⁴⁰ Jesu koôre niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re werêmiapɨ. “Yɨ'ɨ̂re ẽho peógo, Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâgosa'”, niîmiapɨ, niîwĩ.

⁴¹ Be'ró naâ tii tutíre pãâwã. Jesu ɨ'mɨ̂sepɨ ĩ'yâ moro, Õ'âkɨ̃hɨre niîwĩ: —Pakɨ́, yɨ'ɨ̂ sẽrí'kere mɨ'ɨ̂ tɨ'ó tohapɨ. Ãyú'.

⁴² Yɨ'ɨ̂ masî', mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re tɨ'ó nu'kukã'. Ã'rá a'topɨ́ nu'kurã́ yee bu'iri sẽrí'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kere masiáto niîgɨ tohô weé'.

⁴³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro pũûro karíkũwĩ: —Lázaro, wihátia, niîwĩ.

⁴⁴ Tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ wihátiwĩ. Kɨ̃ɨ yeé amûkãri, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãrire su'tí me'ra wa'mé no'okɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ diâpoa kẽ'ra su'ti kaséro me'ra omá no'okaro niîwɨ. Tohô weégɨ Jesu naâre niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re pãâ, du'óo'ya.

Judeu masa wiôrã Jesuré wẽhé sĩ'ri'ke niî'

⁴⁵ Pãharã́ Judeu masa Maria me'ra ba'pâti wã'kati'kãrã kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, Jesuré ẽho peówã.

⁴⁶ Ãpêrã pe'e ẽho peóro noho o'ôrã, kɨ̃ɨ̂ tohô weé'kere fariseu masapɨre werê sãarã wa'âwã.

⁴⁷ Tohô weérã fariseu masa, tohô niikã́ sacerdotea wiôrã nerêkãrã niîwã. Naâ sacerdotea wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã niirópɨ nerêkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Marî de'ró weerã́sari? Jesu pehé ãyusé weé ĩ'yogɨ weemí.

⁴⁸ Marî kɨ̃ɨ̂re ka'mú ta'atikã, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãsama. Romano masa wiôrã a'tîrãsama. A'tî, marî wiôrã niisé, Õ'âkɨ̃hɨ wi'i kẽ'rare kõ'ârãsama.

⁴⁹ Ni'kɨ́ naâ me'rakɨ̃hɨ Caifá wamêtigɨ tií kɨ'mare sacerdotea wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ neê tɨ'o masí wee'.

⁵⁰ Niî pe'tirã masá mari yaá di'takãharã wẽrikã́, yã'â niî boosa'. A'tîro weekã́, ãyúsa'. Ni'kɨ́ niî pe'tirã yee bu'iri wẽrî basakã, marîre ãyurósa', niîwĩ.

⁵¹ Caifá kɨ̃ɨ̂ basi wãkusé me'ra meheta tohô niîkɨ niîwĩ. Tií kɨ'ma kɨ̃ɨ̂ sacerdotea wiôgɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re tohô wãkusé o'ôkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, Judeu masare Jesu wẽrî basagɨsami niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

⁵² Jesu tií di'takãharã di'akɨ̃re wẽrî basatikɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra kɨ̃ɨ̂re ẽho peoáhãre no'ó apêye di'tapɨ niirã́ kẽ'rare wẽrî basakɨ niîwĩ. Ni'kâ kura weé sĩ'rigɨ tohô weékɨ niîwĩ.

⁵³ Tii nɨmɨ́ta naâ nerê uúkũka nɨmɨ me'ra naâ Jesuré wẽheátehere wãkû yuukãrã niîwã.

⁵⁴ Naâ wẽhé sĩ'rise bu'iri Jesu Judeu masa ĩ'yóropɨ sihâtiwĩ. Judéiapɨ niî'kɨ wihá wã'kawĩ. Ni'kâ maka Efraĩ́ wamêtiri maka yukɨ́ mariró pɨ'to niirí makapɨ wa'âwĩ. Tii makápɨ ɨ̃sâ tohawɨ́.

⁵⁵ Tiîtare Páscoa Judeu masa bosê nɨmɨ wa'aátoho kã'roákã dɨ'sawɨ́. Pãharã́ masá Jerusalẽ́pɨ wa'âkãrã niîwã. Naâ tií bosê nɨmɨ dɨporo naâ yã'âro weé'kere koe yuúrã wa'âkãrã niîwã.

⁵⁶ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rirã a'mâ kusiakãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîrã, a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Mɨsâ tɨ'ó yã'akã, apé tero weégɨ kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨsari?

⁵⁷ Fariseu masa, sacerdotea wiôrã masaré a'tîro dutîkãrã niîwã: —Mɨsâ Jesu toopɨ́ niiápɨ niisére masîrã, ɨ̃sâre werêya. Naâ werekã́, bu'îri da'rerí wi'ipɨ Jesuré miáarãti niîrã, tohô niîkãrã niîwã.