Secunnu Matteu 16 - Rut la Cantica di li Cantici e Matteu 1861 (volgarizzato in dialetto siciliano)1 Ed accustannusi ad iddu li Farisei, e li Sadducei pri tentarlu, cci dumannaru, ca cci mustrassi qualchi signu di lu celu. 2 Ma iddu rispunnennu, cci dissi: Quannu è vespiri vuautri diciti: Farrà bon tempu, giacchì l’ ariu arrussica. 3 E la matina: Oggi farrà malu tempu, giacchì lu celu niuru arrussica. 4 Dunca sapiti canusciri l’ aspettu di lu celu: ma nun siti capaci di distinguiri li signi di li tempi? La generazioni mala e adultera dumanna un signu: ma nun cci sarrà datu autru signu ca chiddu di lu profeta Giona. E lassannuli, si nni jiu. 5 Ora avennu li soi discipuli passatu addabbanna lu mari, vittiru, ca s’ avianu scurdatu lu pani. 6 Ed iddu cci dissi: Apriti l’ occhi, e guardativi di lu levitu di li Farisei e di li Sadducei. 7 Ma iddi pinsavanu ntra se stissi, e dicevanu: Pirchì nun pigghiammu pani. 8 E Gesù sapennulu, dissi: Chi pinsati ntra di vuautri, o di poca fidi, ca nun aviti pani? 9 Nun riflettiti, nè vi rigurdati di li cincu pani pri li cincu mila omini, e di li cufini, ca nn’ arricugghistivu? 10 Nè di li setti pani pri li quattru mila omini, e di quantu sporti nn’ arricugghistivu? 11 Comu nun cumprinniti, ca nun fu pri lu pani, ca vi dissi: Guardativi di lu levitu di li Farisei, e di li Sadducei? 12 Allura si persuasiru, ca nun avia dittu di guardarisi da lu levitu di lu pani, ma di la duttrina di li Farisei e di li Sadducei. 13 Gesù essennu poi jutu ntra li parti di Cesaria di Filippu, interrogau li soi discipuli, dicennu: Cui dicinu l’ omini, ca è lu Figghiu di l’ omu? 14 Ma chiddi cci dissiru: Alcuni dicinu Giuvanni Battista, autri Elia, autri Geremia, o qualcunu di li profeti. 15 E Gesù cci dissi: E vuautri, cui diciti, ca sugnu iu? 16 E Petru Simuni rispunnennu, dissi: Tu sì Cristu, figghiu di lu Diu vivu. 17 E Gesù rispusi, e cci dissi: Beatu sì tu, Simuni Bar‐Jona: giacchì la carni, e lu sangu nun ti lu rivelau, ma me Patri, ca è ntra li celi. 18 Ed iu ti dicu, ca tu sì Petru, e supra sta petra fabbrichirrò la me chiesa, e li forzi di l’ infernu nun avrannu valia contra d’ idda. 19 Ed a tia daroggiu li chiavi di lu regnu di li celi. E qualunqui cosa avrai ligatu supra la terra, sarrà puru ligata ntra li celi: e qualunqui cosa avrai sciugghiuta supra la terra, sarrà puru sciugghiuta ntra li celi. 20 Allura ordinau a li soi discipuli di nun diri a nuddu, ca iddu era Gesù Cristu. 21 D’ allura in poi Gesù accuminzau a dichiarari a li soi discipuli, ca abbisugnava, ca iddu jissi a Gerusalemmi, e suffrissi cosi assai da li anziani, da li Scribi, e da li capi di li sacerdoti, e fussi misu a morti, e risuscitassi lu terzu jornu. 22 E Petru pigghiannulu di parti, accuminzau a riprennirlu dicennu: Sforasia, Signuri, chi mai t’ abbegna chistu. 23 E vutannusi a Petru, cci dissi: Alluntanati da mia, satanassu, tu mi sì di scannalu: giacchì nun sai li cosi, chi appartennu a Diu, ma chiddi, chi sù di l’ omini. 24 Allura Gesù dissi a li soi discipuli: Si qualcunu voli veniri appressu a mia, sagrificassi se stissu, si pigghiassi la so cruci, e mi seguissi. 25 Giacchì cui vurrà salvari la so vita, la pirdirrà: e cui poi pirdirrà la so vita pri mia, la truvirrà. 26 Giacchì chi cci giuva a l’ omu di guadagnari tuttu lu munnu, si poi suffrirrà dannu pri l’ anima sua? O chi putrà dari l’ omu in cumpensu di l’ anima sua? 27 Giacchì lu Figghiu di l’ omu vinirrà ntra la gloria di lu Patri so cu li soi ancili: ed allura ricompensirrà ad ognunu secunnu li soi azioni. 28 Vi dicu in virità, ca cci sunnu di chiddi, ca sù ccà presenti, ca nun pruvirrannu la morti, prima chi vidissiru lu Figghiu di l’ omu arrivari ntra lu so regnu. |
First published in 1860 and 1861.
British & Foreign Bible Society