Psalmi 137 - Noua Traducere Românească

Psalmul 137

¹ Pe malurile râurilor Babilonului, stăteam jos și plângeam amintindu-ne de Sion.

² Ne atârnaserăm lirele în sălciile din acel loc,

³ căci acolo, cei ce ne-au luat captivi ne cereau cântări, asupritorii noștri ne cereau bucurie: „Cântați-ne din cântările Sionului!“.

⁴ Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin?

⁵ Ierusalime, dacă te voi uita, să-și uite și dreapta mea îndemânarea!

⁶ Limba mea să se lipească de cerul gurii mele, dacă nu-mi voi aminti de tine și dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!

⁷ Doamne, adu-Ți aminte de fiii lui Edom, care, în ziua distrugerii Ierusalimului, ziceau: „Radeți! Radeți tot până la temelie!“.

⁸ Fiică distrugătoare a Babilonului! Ferice de acela care te va pedepsi pentru ceea ce ne-ai făcut!

⁹ Ferice de cel ce-i va apuca pe copiii tăi și-i va zdrobi de stâncă!