Juan 20 - La'qaatqa ñi qota'olec Qota'olec & Qota'olec Novita Na QomyipiDá'maq 'neeto' na' liỹa nca'leuec so Jesús ( Mateo 28.1-10 ; Marcos 16.1-8 ; Lucas 24.1-12 ) 1 Ca' quesó'maq 'auaxaic na'xa'a quenaua na'xata' no'ueenataxanaxaqui', ca aso Magdala lase leenaxat María, o'teeta'oga aso napal lahi' na' llaq napaltañi, ca iuane'ta quiyim qanaqat so lapooque' aso napal lahi'. 2 Ca' aso'maxare eec ne'guentau'a yi neeta'ñi so Simón Pedro chaqai so liỹa napaxaguinatec, só'maq ỹaatqajam lqo'itaxat so Jesús. Ca 'naapegalo': —Ca qara'gaxala' shi'co' qanaqajshiguim cañi lahi', ca se sa'deenaq negue' cá'maq qailla'gue. 3 Ca' so Pedro chaqai so liỹa napaxaguinatec que', querepegue' aso lahi'. 4 Ca saua'maxare saua'que ne'guente', qam so liỹa paguec liyic queso Pedro, ca' 'au ỹovire'oga aso lahi'. 5 Ca nqai'guiñi, ra'ỹaugui, ca iuane'talo saua laqate' hueesa'anyi, qam se inoxonougui. 6 Qam co'na' novi' so Simón Pedro, ca chaqa'ma' taugui aso lahi'. Ca so'maxare qai'neeta iuanalo saua laqate' hueesa'anyi. 7 Chaqai qai'neeta iuane'ta so hualoq lahi só'maq qoỹaxachigui na'le na lqahic so Jesús, qam ỹoqa'a yi hueeta'ñi qainane'ejta'. 8 Ca' qai'neeta inoxono só'maq liỹa napaxaguinatec só'maq 'auo' ỹoviriri'. Ca co'na' iuanchigui dajo, ca' huelec. 9 Ma' so'maxare saqa' ỹa'yiinchiguilo naua naneresañi la'qaatqa ñi qota'a, quiyim so Jesús liỹa nca'leuec, chicqochi'ñigui nqohin na leuaxaiquipi. 10 Ca' sauajo napaxaguinatqa, saua'maxare quero queca la'aate'. So Jesús nachaxana aso Magdala lase leenaxat María ( Marcos 16.9-11 ) 11 Qam aso María noỹentac, no'ueena'ñi na lahi aso lahi', pa'aatauec. Ca co'na' ñaq noỹentac, ca' nqai'guiñi ra'ỹaugui na lauel aso lahi'. 12 Ca iuane'talo' saua dos nelaatqa piguim lase', lalagaxaqa naua loho, nqa'xansa'ñi yí'maq qailla'ño' na'le so Jesús. 'Óna so nqa'xanta'ñi yi na'xanqa', chaqai so liỹa neeta'ñi yi nichinqa'. 13 Ca' saua nelaatqa piguim lase' inate'o' aso'maxare, 'neraco': —Qami' 'aalo, ¿chi'negue ma' noỹiñi'sac? Ca' so'maxare 'naaco': —Sauaxat ma' qai'xato' ca ỹa'gaxala', chaqai se sa'den nega'ỹo' cá'maq qailla'gue ca'maxare. 14 Ca co'na' chaqai 'naac dajo, ca lotqai namatashiguim, ca iuane'ta so Jesús nachaatetaho. Qam aso'maxare se ỹa'den quiyim chaqaiso' so Jesús. 15 Ca' so Jesús inato' na'le aso'maxare, 'naaco': —Qami' 'aalo, ¿chi'negue ma' noỹiñi'sac? ¿Negue' cá'maq daañisaque? Ca so'maxare 'neetapego' quiyim chaqaiso só'maq neloxoỹaq quiyi nanecse loma'. Ca 'naapego': —Qami' ỹale, no'm chaqaqami' ná'maq 'xachi'o' na'le ca ỹa'gaxala', ca' choxochi' negue' cá'maq lli'ra'gue, qaiyi se'guena'a ca'maxare. 16 Ca' so Jesús 'naaco' caso'maxare: —¡María! Ca so'maxare ỹamato'ot, qam ỹahota'ahi naua hebreo la'qaatqa, 'naaco': —¡Raboni! —da leloxoỹaxac dajo na'qaatec 'naac: Qami' napaxaguinataxanaq. 17 Ca' so Jesús 'naaco' caso'maxare: —Yayaxañirec, ma' ỹim saqa' shicpegue' yi neetashi'me ñi ita'a. Qam mo'e', 'qaataxañitalo caua ỹapaxaguinatqa ỹaqaỹa' quiyim saigue da neeta'gue ñi ita'a, ñí'maq qataa'i qai'neeta, ñí'maq qota'olec caỹim chaqai caqamiri. 18 Ca' aso Magdala lase leenaxat María ỹa'ue la'xaỹaxague' saua napaxaguinatqa quiyim aso'maxare iuano' so qara'gaxala', chaqai so'maxare ỹa'xatemo' na'le dajo. So Jesús nachaxanalo saua lapaxaguinatqa ( Mateo 28.16-20 ; Marcos 16.14-18 ; Lucas 24.36-49 ) 19 Ca chaqaiso' so na'xa'a ma' la'auaxanec quenaua na'xata' no'ueenataxanaxaqui'. Co'na' mashic pe, ca lapoỹata' saua lapaxaguinatqa so Jesús. Qam ỹapootaguilo naua lasomi', ma' no'chiitapega na judioipi. Ca' so'maxare inoxono, ca' taañigui na lavinñi so lapaxaguinatqaipi. Ca' iquine', 'naaco': —'Ue ma'le ca reuagaxahi. 20 Ca co'na' ime 'naac dajo so'maxare, ca ỹachaxanema naua napoquena chaqai na lahi. Ca' saua'maxare ỹaatqajam 'ue da netoonaxague' na' ra'iiso'ot so qara'gaxala'. 21 Ime, ca' so Jesús lotqai liỹa 'naac: —'Ue ma'le ca reuagaxahi. Ca' chaqaida dá'maq 'ne'tegue quiyim yila' ñi qota'a, ca' chaqaida shine'tegue quiyim selate' qamiri. 22 Ca' pe'teuguilo' na'le saua'maxare, ca 'naaco': —Coñiguit na Espíritu Santo. 23 Cá'maq palaxachii ca lasauaxaset, ca' qaỹapalaxat. Qam cá'maq sqa palaxachii ca lasauaxaset, ca' ca'maxare se qaỹapalaxat ca lasauaxaset. So Tomás iuana so qara'gaxala' quiyim liỹa nca'leuec 24 Qam so Tomás 'óna quesaua doce napaxaguinatqa, so'maxare qaỹamata'gue huaayo'lec. Se ỹalego' na' ỹoviro' so Jesús. 25 Ca co'na' ime'uegue dajo, ca qohinapego' queso liỹa napaxaguinatqaipi: —Seuanaxa so qara'gaxala'. Qam so Tomás 'naaco' quesaua'maxare: —No'm se seuanalo caua clavo lliquiñi quenaua napoquena, chaqai quiyim se sishito ana ipalaaqate quecaua lliquiñi caua clavos, chaqai quiyim sishito na ñapoquena quena lahi, ca' sqa seuelec. 26 Ca co'na' ime'ueque saua ocho na'xata', ca lotqai liỹa lapoota'ta' so napaxaguinatqaipi queca 'imec. Ca' quiyi, ca ỹalequetaho' na'le so Tomás. Ca 'eno'm napootaguilo saua lasomi', qam so Jesús inoxono, ca taañigui na lavinñi' saua'maxare. Ca riquinaxan, 'naaco': —'Ue ma'le ca reuagaxahi. 27 Ime, ca 'naaco' queso Tomás: —Shichiro quenajo ana rpalaaqachi'i', chaqai 'ajñi' ana ñapoquena. Quitot ana napoquena'e', ca' shichiro quena ỹahi. Totqai qollictaxañite', ta'ta'a quiyim virelec. 28 Ca' so Tomás 'naaco': —¡Qami' ỹa'gaxala', chaqai qami' qota'olec! 29 Ca' so Jesús 'naaco': —Tomás, nagui, ca' virelec, ma' mashic huañiriua'. Qam chalego la'maxa quecá'maq se iuañiua', qam huejlec aỹim. Dá'maq 'neeta quiyim qoỹiriñi najo lere 30 So Jesús 'xoic na liỹa ỹo'uet quena netanqaipi se qaiuanapega quiyim iuanchigui nqai'en so lapaxaguinatqaipi, qam se qoỹiriñi canajo lere. 31 Qam nauajo qohichiñi, ma' qaỹahotaque quiyim qamiri viilec so Jesús quiyim chaqaiso só'maq nashi nca'laxaqui, llaalec ñi qota'a, chaqai qaiyi 'ue ca rca'laxahi quiyim viilec so'maxare. |
Antiguo Testamento Corto y Nuevo Testamento en Mocoví, La'qaatqa ñi Qota'olec - Qota'olec Novita Na Qomyipi © Sociedad Bíblica Argentina, 1988, 1991.
Argentine Bible Society