Hechos 26 - La'qaatqa ñi qota'olec Qota'olec & Qota'olec Novita Na QomyipiSo Pablo ra'qaataxana so nashi Agripa quedá'maq qohine'tegue 1 Ca' so Agripa 'naaco' queso Pablo: —Qami' shichi' taxahi' quecá'maq 'ñirac. Ca' so Pablo nanojshiguim da lqai'laxat, ca 'ne'tegueyi da la'qaatec: 2 —Ỹaatqajam ya'maqachiguiñi, ma' seshit setaqa quiyim seloqoisaxaguit qami' qarashi Agripa, quedá'maq sa'xat quedá'ogue dá'maq 'em na judioipi se yiuoten. 3 Ma' quedá'ogue dajo qami' 'yiiñite' ná'ogue na qano'ueenataxac qom judío laseripi, chaqai naua'que naua ñco'uaqatapiguilo. Vichiguiño' sashiilo'ot qami' quiyim na'xaỹaxañita ỹim. Da no'ueenataxac so Pablo na' saqa' icoñiguit da na'qaatec 4 Ná'ogue na judioipi ỹa'deenta da ño'ueenataxac, ma' salequetaugui na'maxare quiyí'maq ỹa'a', chaqai quiyi Jerusalén, na' llaqaỹim noctoqui'. 5 Chaqai na'maxare qai'neeta ỹa'den, chaqai ishit ỹa'xat no'm ỹa'maxarenta, ma' na' llaqaỹim ne'necoqui' salequetapougui na judioipi, ỹaatqajam shiquichi'ñiguilo naua ñapaxaguinaxaco quena qohinac leenaxat fariseo, ná'maq paguec quiichi'ñigui na naqataxaquipi chicqo'ot so Moisés. 6 Ca' nagui qanauego aỹim qayimit queca ỹasauaxaset, ca sasoualec da ñaquitaxac quiñi qota'olec quiyim liỹa nca'laxatec na mashic shi'gue ileu, ma' la'qaatec dajo quesaua 'auaxaqa qareta'al. 7 Chaqai sá'ogue so sachigoxosqaugui 'auaxaic doce llaalqaipi so qareta'a Israel, qai'neeta naquitesa'a dajo quiyim ipaquichigui. Vichiguiño' imaqachin ñi qota'olec, chaqai ỹo'uet da la'qaatec, ỹocane' naua na'xatari chaqai na piri. Ca' chaqaida quedajo ñaquitaxac nagui sasouetapigui, qami' ỹashi Agripa, ca chaqaida dá'maq 'em qanoquiaatapiguiỹa' quena judioipi. 8 Ca' ¿mesqai viilco' qamiri qai'neeta quiyim ñi qota'a ishit liỹa nca'leuec nqai'en ca mashic shi'gue ileu? Da 'neeto' so Pablo co'na' ỹocantac ná'maq queeta'pegue' so Jesucristo 9 Ỹim qai'neeta quesom 'xoic quen na sahotaque shine'tegue ná'maq quelec quiyim huelec da leenaxat so Jesús, Nazaret le'ec. 10 Ca chaqaida shine'tegue na'le quiyi Jerusalén, ca yipacalec 'xoic na scoñi' quená'maq mashic icoñiguit da na'qaatec. Ma' ỹaatqajam 'ue da ñañinlataxac quena lashillipi na netaxaỹaxanqajanqaipi. Chaqai no'm 'ue ca qaỹalauat quená'maq mashic icoñiguit da na'qaatec, ỹim qai'neeta sa'maxarenta. 11 Chaqai 'xoic quiyim ỹim souaxantac, ma' sahotaque ỹaxanñi da lpi'ỹaxac. Da shinta'gue quen quená'ogue na lapoxoqui na judioipi. Ma' ỹaatqajam 'xoic ỹoquiiaxa quena'maxare, vire'ta socanaxañigui quena ỹoqa'a na'aateripi. So Pablo lotqai liỹa ỹa'xat dá'maq 'neeto' na' icoñiguit da na'qaatec ( Hechos 9.1-19 ; 22.6-16 ) 12 Ca' chaqaida da 'neeta quiyim 'ue so na'xa'a saata'gue da na'a' Damasco, llo'qoota'a so ñilaataxac chicqaugui na lashillipi na netaxaỹaxanqajanqaipi. 13 Qam queso nayic, qami' ỹashi, mashic na'xa'a lavinñi, ca 'uo' so seuana 'nejem ana ncoỹeraxanaxaqui chicqo'ot na piguim. Qam paguec lquesaxanaxa so lauaq cañi ra'aasa, na' nqai'lliguiñi quiyi seuqate'e, ỹovira'ogalo saua ñauegaxaua'. 14 Ca' qomá'ogue sanataxañi na'le, ca' sa'xaỹaque so na'qaatec ỹahota'ahi naua judío la'qaatqa, 'naac: “Qami' Saulo, ¿chi'negue ma' yocañi'sac? Chi nqa'viiñiseguelta', 'nejem ca nauegaxanaxala' quena' ỹachaqata'piguit na lo'lo aca na'daxanqate.” 15 Ca na'le, ca shinac: “Qami' ¿negue' qami'?” Ca' so'maxare 'naapiguiỹa': “Aỹim Jesús, chaqaỹim ná'maq ỹim yocañi'sac. 16 Qam ne'laxachirishiguim, ca nachaachiriñi, ma' 'ue dá'maq 'em ñachaxana qami'. Sahotaque quiyim qami' ilaatec, chaqai qami' ỹa'qaataxanqajnec quedá'maq nagui huañichirigui, chaqai quecá'maq huañita ma'le caỹim. 17 Aỹim so'ootaxanlec qami' ma'le quena judioipi chaqai quena mesqai judío. Ca' nagui selata qami' na'maxare. 18 Ỹim selatalo qami' caua'maxare, qaiyi naviguerec nqai'ñi' naua nqote', qaiyi totqai queetapougui na napalaxa, qainaata na lauaq queetapougui, qaiyi totqai qoỹoiquentac queda lquesaxanaxa so na'ỹaapec, qaiyi quegue ñi qota'a, chaqai qaiyi huelec caỹim, ca qaỹapalaxate' naua lasauaxasete', ca lotqai qaỹalecqajno quiyi la'a' ná'maq ỹaatqajam lca'acseripi ñi qota'a.” So Pablo na'xaỹaxane'ta so leuanaxanaxac 19 Ca' qami' ỹashi Agripa, chaqaida nqaishin ma' chaqa'ma' ña'xaỹaxana so iuanaxanaxac chicqo'ot na piguim. 20 Ta'ta'a quiyim sa'auaxanchiguiñi saanougui da na'qaatec yi na'ñi yi Damasco, ime, ca qalam yi na'ñi yi Jerusalén, chaqai yá'ogue yi 'laua Judea, chaqai qai'neeta na mesqai judioipi. Shintapega quiyim ỹalate' naua lanatqa, ca quelec ñi qota'a, ỹo'uet da lo'yaxanec no'ueenataxanaxac, qam re'qoota nqai'en ca nadalqataxac. 21 Ca' chaqaida da 'em qaicoñilec na'le quena judioipi cañi qaro'ueenaxanaxaqui quiyi Jerusalén, ỹahotaque yalauat. 22 Qam ñaq yotauantac ñi qota'olec quiyim shiguelec da ña'ñaaqataxac ỹovireta'a nagui, sa'deenaxanaxanta'pegue ñi'maxare ná'ogue, qaica ca ỹochiỹa'oga nqaishin. Se ỹauana soỹootec ca sa'xat quená'maq la'qaatec so letaxaỹaxaquiripi ñi qota'a chaqai queso Moisés ỹa'xatesa'guita quiyim ipaquichiguilo nqohine' nauajo. 23 Ma' saua'maxare ỹa'xatesac quiyim cajo nashi nca'laxaqui tai'a quiyim 'xoic da le'xoric, ime, ca' ileu, chaqai 'auaxaic quiyim liỹa qanca'laxatec, chaqai qaỹachigoxochichigui da 'ec lauaq ca nca'laxa quena qouo' laseripi chaqai na liỹa ỹoreta'oguit qomyipi. So Pablo ỹahotaque quiyim so Agripa quelec so Cristo 24 Ca co'na' ñaq retaqatac so Pablo ỹa'xatetac dajo, ca naualqashiguim so Festo: —Qami' lecmaxaic nagui, Pablo, paguelec da napaxaguinaxaqui', ca releguemaxachi'. 25 Qam so Pablo 'naaco': —Qami' ỹashi Festo, mesqai ỹim lecmaxaic, ma' dá'maq sa'xatetac ỹaatqajam 'maxaraic chaqai lliqueta. 26 Najo hueete'e ỹalequetauguilo qomi' ñi qarashi Agripa. Ñi'maxare ỹaatqajam ỹa'deenta dá'maq sa'xatetac. Vichiguiño' qaica ca youetaque, ca se lliyaqajnauec da ỹa'qaatec. Ma' ñi'maxare ỹaatqajam ỹa'deenta dá'ogue dá'maq sa'xatetac, ma' da'maxare se qoỹoxotetañi. 27 Qami' ỹashi Agripa, ¿vi'relec da la'qaataxanaxague' saua qota'a letaxaỹaxaqui'? Ỹim sa'den quiyim vi'relec. 28 Ca' so Agripa 'naaco': —Saqa'leca cocho'qui', ca yishichi' quiyim shiguelec so Cristo. 29 Ca' so Pablo lotqai 'naaco': —Queca cocho'qui' loqo'm queca 'xoic, saxanchi' mesqaqamite' nqai'en ñi qota'olec, ta'ta'am ná'ogue ná'maq na'xaỹaxantapiguiỹa' nagui ỹovira'a quiyim 'nejem aỹim, qam quiyim sqaicaua caua 'nejme' nauajo iqueete'. 30 Ca co'na' ime 'naac dajo so Pablo, ca nachajñi so nashi Agripa chaqai so nashi Festo, chaqai aso Berenice, chaqai sá'ogue só'maq liỹaripi nqa'xantañi. 31 Ca tare'oguiyi, ỹahosaque retaxairapigui dajo. Ca na' retaxaỹata', 'neraco': —Ñi ỹale qaica cá'maq lasauaxaset cá'maq ñigui quet quiyim qaỹalauat, vire'ta quiyim se qaicoñiretari' quet. 32 Ca' so Agripa 'naaco' queso Festo: —Ỹa'maqachiguiñi qaỹosouec quet ñi ỹale, qam chaqaiño' ñí'maq rashiilaxan quiyim qaimit queca lasauaxaset queca qarashi na'ñi yi Roma. |
Antiguo Testamento Corto y Nuevo Testamento en Mocoví, La'qaatqa ñi Qota'olec - Qota'olec Novita Na Qomyipi © Sociedad Bíblica Argentina, 1988, 1991.
Argentine Bible Society