Hechos 17 - La'qaatqa ñi qota'olec Qota'olec & Qota'olec Novita Na QomyipiRo'o so qomyipi quiyi Tesalónica 1 Da llicyaxague' so Pablo chaqai so Silas queeterelec yi Anfípolis chaqai yi Apolonia, chi ỹoviresa'a yi na'a' Tesalónica. Ca' yí hua'ñi, ca 'uo' aca lapoxoqui na judioipi. 2 Ca' so Pablo dá'maq chi no'ueenataxac, ca quepegue' aca lapoxoqui na judioipi quena' ỹovire'oga yi na'xa'a co'mataxaqui. Ca' co'na' ỹovi' tres ỹovire'oga yi na'xa'a co'mataxaqui, ca rapaxaguinataxantac. 3 Ca ỹacona aso nerecse' la'qaatqa ñi qota'a, ca ichoxotetapeguem quiyim: “Ca ñauaanqataque qarashi qarca'laxaqui ỹovirau'a yi le'xoric, chaqai qaỹalauat, ime, ca lotqai nca'leuec.” Ca 'naaco' so Pablo: —Ca' sojo Jesús só'maq sa'xatetapeguema qamiri, chaqaiso' só'maq ñauaanqataque nashi nca'laxaqui. 4 Ca 'vio' saua judío lase' huerelec, ca qoshiiguita so Pablo chaqai so Silas. Qai'neeta 'xoico' so griegoipi huelec, ca imaqachintac ñi qota'a, chaqai 'xoic ana 'aalo 'maxataxarai qai'neeta huelec. 5 Qam quedajo so judioipi, só'maq sqai huelec so Jesús, chaqaina ná'maq se iuoten ná'maq huelec so'maxare. Ca 'vio' saua lapoonta' ỹalliripi hualoxonyipi, ná'maq chaqai queeta'peguelo naua nayico, se nqo'ta ro'ueenataxan, chaqaino' na ỹasauaxatetecta' na qom quiyi na'a'. Ca quepegue' yi la'a' ca Jasón, qananaqtapigui, ma' qaimitetapigui saua Pablo chaqai so Silas, qaỹahotaque qanaqachiñi, ca qoỹaanerou'a na qomyipi quiyim ỹoiquena'pe. 6 Qam co'na' se qaỹanatalo, ca qaiconlec so Jasón, qaỹahogolenta. Chaqai 'vio' saua liỹa' quená'maq mashic ỹacoñiguit da na'qaatec, ca qaỹoviraqtera'a so nashillipi reloqota'a yi na'a'. Ca' qaỹaualaxalgoto, qohinaco': —Najo ná'maq ỹalliripi, ná'maq ỹasauaxatetecta' na qomyipi queda chicqota'gue, chaqai nagui novite' quenajo. 7 Ca' najo Jasón ỹacoñi'chiguita quiyim nera'ñi yi la'a'. Chaqai ná'ogue na'maxare qaica ca huelgoto naua lelaataxanaxaco ñi qarashi neeta'ñi yi na'a' lodegaxat Roma. Ma' na'maxare 'naac quiyim 'ue ca liỹa nashi leenaxat Jesús. 8 Ca co'na' 'xaỹa dajo na qomyipi chaqai na nashillipi, ca ro'o. 9 Qam so Jasón chaqai saua liỹa' qohinapegalo quiyim rishiuetenaxane'. Ca' vichiguiño' qaỹosoorec. So Pablo chaqai so Silas quiyi Berea 10 Ca co'na' mashic pe, so nqaỹaripi nquipitaxandec so Pablo chaqai so Silas quiyim inoxonaxaterec. Ca taategue da Berea. Ca co'na' ỹovite', ca querepegue' añi lapoxoqui na judioipi. 11 Ca' sojo judioipi paguec 'xaỹaxanqachaqaiquipi, sqai 'nejem yi na'ñi yi Tesalónica. Ma' so qomyipi ỹaatqajam paguec nqo'ta na'xaỹaxana da na'qaatec. Vichiguiño' naua'que naua na'xata' qaỹa'ajanta'pe naua ñaua'pe nerecse' la'qaatqa ñi qota'a quiyim chaqaido' da qaỹa'xatetac. 12 Ca ỹaatqajam 'xoico' so ỹacoñiguit da na'qaatec. Chaqai qai'neeta na griego laseripi 'xoic na huelec, vire'ta na 'aallipi 'maxataxaraipi chaqai na ỹalliripi. 13 Qam co'na' so judioipi na'ñi yi Tesalónica, ỹa'den quiyim so Pablo hueeta'ñi yi Berea, lotqai ỹa'xatetac da la'qaatec ñi qota'a, ca' que', querepegue' yi Berea. Ca co'na' ỹovijta, sá'ogue so qomyipi ỹasauaxatetecta'. 14 Qam so nqaỹaripi chaqa'ma' ila' so Pablo quiyim quepegue' ca lqodoc aso huaaxai. Qaisauate' saua Silas chaqai so Timoteo no'ueendañi quiyi Berea. 15 Ca' saua ncoỹaataxana' queso Pablo ỹoviraqtera'gue yi na'a' Atenas. Ime, ca' pile', qam i'xate' da laqataxac so Pablo, tai'alo saua Silas chaqai so Timoteo quiyim se naỹaloxone', querepegue' so'maxare. So Pablo hueeta'ñi yi Atenas 16 Co'na' so Pablo ñaq nauaanta'piguita saua Silas chaqai so Timoteo quiyi Atenas. Ca ỹaatqajam se ỹa'maxañi, sauaxat ỹa'ajantac yi na'a' no'qaachigui quena nashiilec nqolac. 17 Vichiguiño' retaqata'pegue' na judioipi quena' hueetau'a añi lapoxoqui, chaqai qai'neeta quená'maq mesqai judío, ná'maq mashic huelec ñi qota'a. Chaqai quenaua'que naua na'xata' retaqatac cañi nouoxoqui nañigui lavinñi yi na'a' quecanchi natena'guit quiyi'maxare. 18 Qam 'vio' saua ỹale' napaxaguinsapega da lapaxaguinataxanaxac na leenaxat epicúreo, chaqai na liỹaripi napaxaguintapega da lapaxaguinataxanaxac na leenaxat estoico, ca' chaqaina na retaqata'pegue' so Pablo. 'Uo' na 'naac: —¿Negue' ca ỹa'xatetapeguema qomi' da ỹale? Ma' 'xoic da letaxaỹaxac. Ca 'uo' na naashiguim, 'naac: —'Ec talaxanteguelec ca ỹoqa'a qota'olqaipi. Ỹa'xat dajo so qomyipi, ma' qana'xaỹaxantapega quiyim ỹa'xatetac so Jesús chaqai quecá'maq ileu, ishit liỹa nca'leuec. 19 Ca' qaỹauega so Pablo ca netaxaỹaqa' leenaxat Areópago. Ca hua'ñi, ca qainat so'maxare: —Qomi' sahoqotaque sa'deenaq negue' dá'maq dajo dalaxaic napaxaguinataxanaxac 'xachisac. 20 Ma' dá'maq 'xachisac se seuanqapega, ca' sahoqotaque sa'deenaq negue' cá'maq 'neeta dá'ogue dajo. 21 Ma' yá'ogue yi na'ñi yi Atenas, chaqai na chicqauec neeta'ñi yi'maxare, qaica ca liỹa nqo'ta, qaidaata quiyim qana'xaỹaxante'e quiyim 'ue ca qaỹa'xat dalaxaic. 22 Ca' so Pablo ne'laxashiguim, nachajñi quena lavinñi so qomyipi quiñi qoyintaugui Areópago. Ca 'naaco': —Qamiri Atenas lase', aỹim quená'ogue seuana caqamiri quiyim ỹaatqajam viilec ná'maq 'ñiitapega qota'olqaipi. 23 Ma' ỹim na' souoxontac, sa'ajantac na huera'ñi naua qouagaxainqate'. Ca' 'ue na seuanejlec qouagaxainqa' 'ue yi naneretañi na'qaatec 'naac: “Najo qouagaxainqa' quiyim qanqouagaxainot ca qota'a se qaiuanapega.” Ca' cajo qota'a cá'maq nqouagaxaiñitacot, qam sqa huañiỹapega, chaqaica ca qota'olec sa'xatetac nagui caqamiri. 24 Ñí'maq qota'olec lo'ueenatec na 'laua chaqai ná'ogue nanchaqaina huelecna, ñi'maxare looỹac na piguim chaqai na 'laua. Chaqai sqai neetaugui ca 'imec, lo'ueenatec ca qom. 25 Chaqai se ỹouen quiyim 'ue ca chaqai qom lo'ueenatec, ỹahotaque qoỹaanem, ma' chaqaiñi ñí'maq chicqo'ot qomá'ogue da qarca'laxa, na qaracat, chaqai ná'ogue nanchaqaina. 26 Ỹachigoxochichigui so 'oonoqui' qom na' ỹo'uet ná'ogue na ỹoreta'oguit qomyipi, qaiyi naalec ná'ogue na 'laua, ỹa'vii naua la'aate', qam ỹa'vii naua laloqote' naua neetalgoto, 27 qaiyi qaidaanaque ñi qota'olec. 'Eno'm quiyim 'ec qaipootete'e sha'apiguito' qaỹanata, qam ma' llic ñi qota'olec sqoỹoqaque queca 'óna coqomi'. 28 Ma' chaqaiñi ñi qota'olec ñí'maq 'em qarca'leetauec, chaqai sedaaqatac, chaqai 'em ñaqoqomi'. Chaqai dajo qai'neeta la'qaategue' so 'deenaxanqachaqaiquipi caqamiri co'na' 'naac: “Qomi' llaalqaipi ñi qota'olec.” 29 Vichiguiño' nagui, ma' qomi' llaalqaipi ñi qota'olec sqai hueetapigui qouel quiyim ñi'maxare shinqatapega quiyim 'nejem ca nashiilec nqolac oro, loqo'm ca plata, loqo'm ca qa', chi lo'ueenatec ca qom quecá'maq chi la'deenataxanaxac. 30 Ñi qota'olec se nqovilga da lo'maxac na qom quesaua 'auaxaqa na'xata'. Qam nagui relaataxan quená'ogue na qom quena lahil na 'laua quiyim ỹalate' naua se no'viiñi no'ueenataxaco. 31 Ma' ñi'maxare mashic ỹa'uo' ca laloqojnec na'xa'a quiyim imit ná'ogue na qom neetalec na 'laua quiyim ỹoỹoote'oga ca lo'yaxanec, qam ỹachigoxochichigui so ỹale chi lca'acsec, leenaxat Jesús. Ca' quedajo ichoxochichigui quená'ogue, na' ileu, qam liỹa nca'laxatec. 32 Ca' sojo qomyipi co'na' 'xaỹa dajo quiyim na leuaxaic liỹa nca'leuec, ca 'uo' na i'neetac. Qam na liỹaripi 'naaco': —Ma' liỹa, ca ña'xaỹaxanaxa qami' quedajo, ma' liỹa 'xachi' dajo. 33 Ca' so Pablo ca'e so qomyipi. 34 Qam 'vio' saua ỹaconchiguit da na'qaatec, ca' quetegue so Pablo. Quesaua'maxare ỹalequetaho' so Dionisio, qam só naneretau'o' so ỹoiquenac yi Areópago, chaqai qai'neeta aso 'aalo leenaxat Dámaris, chaqai 'vii saua liỹa'. |
Antiguo Testamento Corto y Nuevo Testamento en Mocoví, La'qaatqa ñi Qota'olec - Qota'olec Novita Na Qomyipi © Sociedad Bíblica Argentina, 1988, 1991.
Argentine Bible Society