Psalmi 141 - Biblia Dumitru Cornilescu 2024PSALMUL 141 Un psalm al lui David 1 Doamne, eu Te chem; vino degrabă la mine! Ia aminte la glasul meu când Te chem! 2 Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta și ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele! 3 Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele și păzește ușa buzelor mele! 4 Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate împreună cu oamenii care fac răul, și să nu mănânc din ospețele lor! 5 Lovească-mă cel neprihănit, căci lovirea lui îmi este binevenită; pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu! Să nu-mi întorc capul de la ea, dar rugăciunea mea se va înălța întruna împotriva răutății lor. 6 Când li se vor prăvăli judecătorii de-a lungul stâncilor, atunci vor asculta cuvintele mele și vor vedea că sunt plăcute. 7 Cum se brăzdează și se spintecă pământul, așa ni se risipesc oasele la gura mormântului. 8 De aceea către Tine, Doamne Dumnezeule, îmi îndrept ochii, la Tine caut adăpost; nu-mi părăsi sufletul! 9 Păzește-mă de cursa pe care mi-o întind ei și de piedicile celor ce fac răul! 10 Să cadă cei răi în lațurile lor, în timp ce eu să scap! |