Zaharia 1 - Biblia Traducerea Fidela 2015

¹ În luna a opta, în anul al doilea al lui Darius, a venit cuvântul DOMNULUI la profetul Zaharia, fiul lui Berechia, fiul profetului Ido, spunând:

² DOMNUL s-a înfuriat pe părinții voștri.

³ De aceea spune-le: Astfel spune DOMNUL oștirilor: Întoarceți-vă la mine, spune DOMNUL oștirilor și eu mă voi întoarce la voi, spune DOMNUL oștirilor.

⁴ Nu fiți ca părinții voștri, la care au strigat profeții dinainte, spunând: Astfel spune DOMNUL oștirilor: Întoarceți-vă acum de la căile voastre rele și de la faptele voastre rele; dar nu au auzit, nici nu mi-au dat ascultare, spune DOMNUL.

⁵ Părinții voștri, unde sunt ei? Și profeții, trăiesc ei pentru totdeauna?

⁶ Dar cuvintele mele și statutele mele pe care le-am poruncit servitorilor mei, profeții, nu i-au apucat ele pe părinții voștri? Și ei s-au întors și au spus: Precum DOMNUL oștirilor a gândit să ne facă, conform căilor noastre și conform faptelor noastre, astfel s-a purtat el cu noi.

⁷ În ziua a douăzeci și patra a lunii a unsprezecea, care este luna Șebat, în anul al doilea al lui Darius, a venit cuvântul DOMNULUI la profetul Zaharia, fiul lui Berechia, fiul profetului Ido, spunând:

⁸ Am văzut în noapte și iată, un om călărind pe un cal roșu și stătea între pomii de mirt care erau jos; și în urma lui erau acolo cai roșii, pestriți și albi.

⁹ Atunci am spus: Ce sunt aceștia, domnul meu? Și îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: Îți voi arăta ce sunt aceștia.

¹⁰ Și bărbatul care stătea între pomii de mirt a răspuns și a zis: Aceștia sunt cei pe care DOMNUL i-a trimis să umble încoace și încolo pe pământ.

¹¹ Și ei au răspuns îngerului DOMNULUI, care stătea între pomii de mirt, și au zis: Noi am umblat încoace și încolo pe pământ și, iată, tot pământul șade liniștit și este în odihnă.

¹² Atunci îngerul DOMNULUI a răspuns și a zis: DOAMNE al oștirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim și de cetățile lui Iuda, împotriva cărora te-ai indignat acești șaptezeci de ani?

¹³ Și DOMNUL a răspuns îngerului care vorbea cu mine, cuvinte bune și cuvinte mângâietoare.

¹⁴ Astfel îngerul care vorbea cu mine îndeaproape, mi-a zis: Strigă, spunând: Astfel spune DOMNUL oștirilor: Sunt gelos, cu o mare gelozie, pentru Ierusalim și pentru Sion.

¹⁵ Și mă înfurii pe păgânii care sunt în tihnă; fiindcă eu eram numai puțin înfuriat iar ei au ajutat nenorocirii.

¹⁶ De aceea astfel spune DOMNUL: M-am întors la Ierusalim cu îndurări; casa mea va fi construită în el, spune DOMNUL oștirilor, și o frânghie de măsurat va fi întinsă peste Ierusalim.

¹⁷ Strigă totuși, spunând: Astfel spune DOMNUL oștirilor: Cetățile mele, prin prosperitate, vor fi împrăștiate peste tot și DOMNUL va mângâia încă Sionul și va alege încă Ierusalimul.

¹⁸ Atunci mi-am ridicat ochii și am văzut și iată, patru coarne.

¹⁹ Și am spus îngerului care vorbea cu mine: Ce sunt acestea? Și el mi-a răspuns: Acestea sunt coarnele care au împrăștiat pe Iuda, pe Israel și Ierusalimul.

²⁰ Și DOMNUL mi-a arătat patru tâmplari.

²¹ Atunci eu am zis: Ce vin aceștia să facă? Iar el a vorbit, spunând: Acestea sunt coarnele care au împrăștiat pe Iuda, astfel încât niciun om nu și-a ridicat capul; dar aceștia au venit să le sperie, ca să alunge coarnele neamurilor care și-au înălțat cornul împotriva țării lui Iuda pentru a o împrăștia.