Psalmi 58 - Biblia în versuri 2014

De laudă, ea se vădește

¹ Oare tăcând, veți crede voi, Dreptate că veți face-apoi? Oare așa, voi arătați Că drept știți să îi judecați Pe fiii oamenilor? Iată Cum este-a voastră judecată:

² Voi – dimpotrivă – dovediți, Nelegiuiri că săvârșiți. În cumpănă ați așezat Doar silnicie, ne-ncetat.

³ Încă din pântec, negreșit, Cei răi, stricați, s-au dovedit. Din pântece când se ivesc, Cei mincinoși se rătăcesc.

⁴ Iată dar că otrava lor E ca și cea a șerpilor Și ca aspida. Surzi sunt ei, Asemenea cu toți acei

⁵ Cari n-aud glas de vrăjitor, De iscusit fermecător.

⁶ Te scoală Doamne și-i ajunge! Sparge-le dinții și le smulge Măselele, pentru că ei Sunt numai niște pui de lei!

⁷ Ca apa ce s-a scurs, să fie: Să-i risipești pentru vecie! Săgețile, de ei zvârlite, Să fie doar săgeți tocite!

⁸ Ca și un miel, voiesc să piară Toți, de arșița de afară! Soare, să nu mai vadă ei, Ca stârpitura de femei!

⁹ Până când nu s-a întețit Și până încă n-au simțit Oasele voastre, focul care Spinul uscat sau verde-l are, Îi va lua vârtejul. Iată,

¹⁰ Acela care se arată A fi un om neprihănit, Se bucură căci a zărit Cum se întinde-n largul zării Focul aprins al răzbunării Și-n sângele ce s-a vărsat, Picioarele-și va fi scăldat,

¹¹ În timp ce oameni-au să spună: „Da, este o răsplată bună Pentru cel care s-a vădit A fi un om neprihănit! Iată că Dumnezeu Prea Sfântul E Cel cari judecă pământul!”