Lúcas 12 - Dupade UruodeJesús acajnaquérigo ome púringáringo táquechoquío 1 Mu udojo quigade ga ayoré dipeséode ore yore aja Jesús ejode ujetiga ore tangári acajnaquéode to. Ga ayorébui udore que ore edóraque cuse. Jecute ore chinguíra raja ñane iji daquigode. Uje cáma ayorébui ore déji jnese, mu Jesús catecã́ri dacadigode ore bajaque ga chósi tome ore: –Ajusópise uaqueo ome uacasocade ga ca beyoi fariséode ore jmapiedie to jne. Chamáñaje táquechoquí ore ome dáringane Dupade irócho gu. 2 Jecute a ca ayorérique déji jne ujetiga pógu datique ga ca pirajaque iji quigade. Ga qué quigode upo rĩ ome puru pipoguiétigo uje diga chise dáringai pirajaque to rĩ. 3 A apóchorásu uacarúrigo ome ñane múñi a diga chise dínique jne ujetiga pududicho ome uyoque jnese. Ga jé chopo rĩ ome uacapoguiétigo uacarúo. A diga pududicho ga chubu erámi. Jesús ojningárique cucha u udé ujeta yoquitódi turásu ( Matéo 10:28-31 ) 4 Mu yijorane uaque á, yojningame uaque: ca atodóyo ore uje ore pota chui ome uacabai ayoré. Uje que toc ujeta ore chijocase uacáyipiedie. 5 Mu a qué yo quigome uaque jne uté gosi ujetiga uacatódi turásu. Uje Dupade u. Uje uté ipesute yocujñapiedie eruéode. Ga uté u to uje ipesute yoquiquigode iji yoquitoringai quigáningo jne. Jé etotiguei cuse to jeta tṍra yógaja gajño pioi jne. Jecute uacatódi urásu Dupade mu ca atodóyo ayorérique.– 6 Jesús e jno dacajnaquéode údi ga chojninga: –Garósi chugúperenie orátigui ujetiga ayorérique dorási oréraque ome. Mu que Dupade chicadígui ore gotique. Uje garósi ore oredie mu jé gajnui tu ujeta susípise ore guio iji erámi údode. 7 Jecute ca atodóyo cuchárique. Uje uacajnuéño chugúperenie gai ome Dupade. Ga susípise uaqueo to. Jé chuságaja batererodie uje Dupade chirajapise jnese. Jesús a chingongara danguresórone aja dayé Dupade to jne ( Matéo 10:32-33 ; 12:32 ; 10:19-20 ) 8 Mu yojningame uaque jnese ujetiga Dupade utocaidi uyu yise yapade idai dirome ga a ca yise udore gosode unerotiguériguiji jne ujetiga yingongara ore aja Dupade, irótigo ore iji gaté. Uje yiraja gu uje que ore chise yunerotiguérique iji de jnumi ga ore chingongara yu aja darasade ore to. 9 Mu udore ore uje ore chotigase yu iji de jnumi jé basa ga a jé yotigásape ore to dirome ome Yapade, irógode ore to iji gaté. 10 Mu ujetiga uñeque doi daru gajnaréngone ome Dupade utocaidi uyu mu a qué Dupade chĩrope uté gosi uru gajnaréngone to jne. Mu ujetiga gosi chise Dupade Ujopié Espíritu Sánto ome daru gajnaréngone ga uté gosi u jne ujetiga Dupade ca chĩro uté gosi isijnaringuéringo. 11 Mu diga soldádode a chijnárasa uacuñéngo aja deduguéjna cuchátigo. Mu jé ca oyo uacáyugu cuchade udore ome uacaru quitígo ujetiga ãraracho uacabánique. 12 Ujetiga qué agúsoji uacaruode udore gánique mu Dupade a guerané Dajopié Espíritu Sánto tome uac ujetiga arajáyo uacaru quitígo ome udore ore.– Jesús chojninga: –Ca apótayo uacáringáringo ayoré atácho.– 13 Mu ayoréode uñeque déji uje chojningame Jesús: –Yocacadisṍri á, angomome yijõrai ujetiga chisi ome yajnepídi ome yu iji yocai ugúchade uje noñome iji yoque.– 14 Mu Jesús chojningame: –Que yiji baruode gu uje que cho jetiga yajneque ujetiga atochoi yu ome uacapotigátigo cucha, ujetiga yajire uaquéode ome cuchade udore. 15 Mu ajusópise uaqueo ujetiga ca apótayo uacáringárique ugúcharã́cho. Uje uacarajáyo uje que ayorérique chimate raja pininaquérique ome dagúcha dipesérigo.– 16 Enga jé u uje Jesús pésu ejémplo ga chicha gajnúrique cucha aja dacajnaquéode ga chojninga: –A jnani ugúcharã́tique dérasi erámi ujetiga pésu dejnatígo ga jiépisi acade cucha. 17 Jecute jnani tuté chucué dajéo. Ga chojningame re: "¿Jé yo píringome yacade cucha udojo jne a? Que yiraja jogatígo iji yiguíjnane." 18 Mu jé chojningame re iji dajei: "E yiraja yisocai. Yi ga yĩro yacade gajnei yiguíjna jne. Ga a yipésu ichárique jne. Enga querúpise jne. Ga jé u ujetiga yécãre yacade udore aja ajei jne. Jec aja yugúchade jnese ujetiga yijmáraja ajei to jne. 19 Ujetiga diga yimate yáyipiedie udaji aja guesi ga a yojningame yu jne ome yáyipie, 'E yimate yugúcha dipeséode aja yiguíjna cuchábi ajei ga e dimáneo iji ajei. Jecute e que toc jeta cuchárique chona yu iji sequeredie iji yoquiquei uje chicai yoqui.' Jec udé u ujetiga qué yo yujñare ome yisagode cucha jnese. Ga a ca yajire yu jne ome yibose uneréjnaringo, jeoga yijotaque dipesérigo. Ga a yúringárique yirasique jogadi u jne." 20 Mu a Dupade catecãrirási uté gosi ga chojningárasa: "A ca araja cuchárique jõ. A jé atoi iji de dejai ga bañera casodé bagúcha ¿jé gosi gajnenguíraso udore a?"– 21 Jesús cho dacajnaquéode udojo quique ga chojninga: –A jnanione uacasocai tu uté to jne ujetiga acueyoi uacagúcha dipesérigo ome uacáringáringo atácho. Mu que acueyoi Dupade atique go ome uaque.– Dupade chirodipise dabode iji de jnumi ( Matéo 6:25-34 ) 22 Mu Jesús catecãrápoi dacadigode ore rĩ ga chósi tome ore: –Jé ca ejnáñopise uacáyipiedie aja cucha pibotique jeoga uacaguidérigui ujetiga acueyoi cuchade udojo. 23 Mu cucha ueradode qué déji ujetiga uacacuegode urásu ome uaque. Enga udore u uje sué cucha pibosode, piguidedie ore gáyode. 24 Mu a Dupade guẽracho uacabotígo ome uaque jne. Jé uacamóño chugúpẽre utatadie to uje que guejnatique cus. Que chaca cuchárique rĩ. Que acatígo iguíjnarique cusapo rĩ. Mu uacamóño to uje Dupade átapie udire ga guẽrate ore posode ome ore. Mu Dupade ijnoraquei tome uaque sué chugúperenie udire gai. 25 ¿Ujetiga uaque gosi chejnápise dáyipierigui aja daquéraningai ga jé uté gosi quérãrásiji a? Úngare. 26 Jecute ayáyo uacáyuguhebátigade ome uaque uje que cuchárique tõrapísiji ome uaque. 27 Jé uacamóñopo cucha pojnánguenie rĩ uje quérã. Uje que chisa dejórique. Que pésapo daguidérigui rĩ. Mu ore sué eduguéjna cuchábi Salomón gai ome dahueratigai uje jé ueradé eduguéjna cuchábi Salomón iguidedie to nanique múñi. 28 Ujetiga jec ũré enga Dupade chosõre cucha pojnánguenie ome úringanie ueradei, uje udire jĩrique ore beta, móitapũrérase ome uacaguidérigui ujetiga chisi ome uaque. ¿Gotique gu a uje garósi uacanguretigai ome Dupade a? 29 Mu yuruode qui tu ujetiga ayáyo uaquedójnaringuéone ome uacacuegode udore cucha. Jeoga cucha piboso. Jeoga uacaguidei. 30 Uje ayoréode uje que ore chiraja Dupade to go ore jmapié uacasocai tuté. Mu uacajnengóri déji uje uacai Dupade u. Uté chiraja ujetiga ajmátayo ome cuchárique. Ga uté a chisi ome uacajegaitígo cucha jne ome uaque. 31 Mu cucha ueradi tu ujetiga ejnáñope uágaja Dupade iroquéode ga jé jogadi u ujetiga uacasuté Dupade tẽrája uágome cuchade udore jnese. Dupade u jne ujetiga cho yocoré iji gaté ujetiga yico iji ta ( Matéo 6:19-21 ) 32 Mu yirodigode uaque á, ca atodóyo. Uje garósipise uaque mu Dupade que chise uacanerotiguérique go. Mu nínapúsu re ome uaque ujetiga cho darása iji uaque. Enga ajéode u ujetiga oyo uacasuté iji uté rĩ. 33 Jecute ẽcho uacagúchade uje déji uaque ga asi ome uacojode ayoré jmataque. Ga jé jogadi tu jne ujetiga Dupade tẽrája uáguiji gaté ome uacosongaquei uté. Jecute acueyoi uacáyipie quitígo ome uacajnetígo cucha iji gaté. Yirajágo to uje a ca toque jeta ayoré oriechoquírique chise gaté ga toria uacuñeque ugúcharique. Enga a ca pimópo cucha pijaroriguíji jne rĩ. 34 Ujetiga banguretigai déji ome Dupade guẽratígo yui ga a báyipie jogadípise Dupade. Mu ujetiga uacagúchabujnai déji jnumi udé ga a uacáyipie que jnoji uacagúcharigo gai gotique mu jé jogadi tu.– Jesús cho yoquiquique ujetiga dimane yógome diringai ejo yui 35 Mu Jesús qué chacate ore ga chósi tome ore: –Yajéode u ujetiga oyo pirótigo ore uje ore chirote darósõri yui ujeta díji dejátique. Uje dimane ore apótigo ome uté yui. 36 Uje ore irósõri a tṍraji sañeque jne uje quene gajmatóraque ore chisa ñane. Ga dimane ore ome darósõri diringai yui. Ga ujetiga chise daríringárique ga jĩrique ore chuchẽre iguíjnai piagoi gai ome. 37 Enga uje ore irósõri di ga a irasique ore jne uje qué irógode ore nijína yui. Ga jogadi u ujetiga ore nínapúsu raque jnese. Ga a ca suseque darógode udore jne ga a chojningame ore jne: "Beyoi yocatigabié. Ga ayáyoji yejode ga a yisi ome yibotígo ome uaque jne rĩ." 38 Uje jé isocai tu ujetiga chise darógode ore iji dejnínga gatócororaque jeoga dirájnai ujetiga chise ore mu qué ore nijína yui. Ga pininaquei jogadi tu ome irógode ore jnese. 39 Jec adi tu ome guiguíjna gajnengónique to rĩ ujetiga uté chirajárase ayoré oriechoquírique diringárique iji dejai. Ga a uté gosi ca morase to iji dejai údode ujetiga gaidi tu ujetiga chunina oriechoqui enga ca uté toria ugúcharique. 40 Yacajnaquéode udojo quigode u ujetiga dimane uágome yiríringárique yui to. Ga a aninañome jne eti Dupade utocaidi uyu yiríringai jogadi tu.– Jesús chacãra dacajnaquéode aja jnanírique iroque ate omi aja iroque gajnarétique to rĩ ( Matéo 24:45-51 ) 41 Jecute Pédro catecã́ri Jesús enga chojninga: –Yocangaráni á, ¿ja gusu yógome bacajnaquéode udore que a, jeoga yocajnecho jnese? Uje bacãra bacajnaquéode aja cuchade udore.– 42 Mu yocangarádejnai Jesús catecãrápoi Pédro rĩ enga chojninga: –Yacajnaquéode gajnesórone u udore ore uje ore gajnui u jnani uje irósõri noñome darógode uñéngo iji jmainie ujetiga chirote ore enga chisi ome ore posode ome ore iji deréjnane jnese. Uté irósõri chiraja gu úringai áyipierãque, jé aja úringai ũré rĩ. 43 Mu ujetiga ore irósõri diga di mu chise daróquegatéi uté mu dopísi uruode aja quigode ga jec u uje iróquegatéi nínapúsu re. Uje que ore irósõri uté chise daróquegatéi unerotiguérique go.– 44 Jecute Jesús chojningápome ore rĩ: –Jé ũrepise yu ujetiga jnani tuté irósõri chimo daróquegatéi dirome uje pésupúsu iroquérigo ga que chó áyipieraque gai, ga jé u uje changuretapise ga chajnerame daroquéode ome uté gaté. Irasique uté gosi gu ga jé u uje ore nínapúsu raque jnese. 45 Mu ujetiga uté gosi iróquegatérique que áyipieraque déji uraque darósõri diringárique yui ga chojninga iji dajei: "Yirósõri a ca di míraque jne arĩ́e." Jecute que chañuru dojode piroque ore guio gotique iji uraque darósõri quigade. Enga doi oredie ome cucha pibosode, jé aja yote pioi to enga yote pioi chujé iji dirode jnese. 46 Mu jecute a ore irósõri dirase ga chise daróquegatéi uté iji ipesute gajnaréngone udore gai iji dínique ujetiga ca iroi chunina diringárique. Jecute uté gosi irósõri a chucué jne enga chisa uté gosi ga jé u ujetiga cho dajuñame. Uje jé ipesute dagajnarétigai ome uraque darósõri uje que tangaripísi áyipiedie. 47 Ujetiga ore irótique chiraja darósõri áyipiedie mu que tangári, ga que pésu áyipiedie aja quigode go, ga uté irósõri a ca chajire dajuyaquérigo ome jne ujetiga chujé útigo. 48 Mu ujetiga agúpurairáse ore irótique ome darósõri áyipiedie, ga chó darósõri áyipieraque gai, mu a irósõri chujé údode to mu garósi gajnéone pujuyaquéo. Enga cuchade udore quigode u ujetiga Dupade chingopísa dáyipiedie aja uté gosi enga uté gosi u jne ujetiga Dupade chajiripise adode aja quigode jne. Gosi changureta Jesús ga jé u uje jogasui chetaque ( Matéo 10:34-36 ) 49 Yugúsi uacari iji erámone udojo mu yajnéone pocaninga que chajire re gotique mu qué déji yiquei. Ga gajnui tu piotique ujetiga tagu erã́tique. Ga chejna erámone aja quedéjnane. Ga unérirase yui ome yu ujetiga pioi tuqué toi ga yimórase uje yapósi ueradíji jnumi. 50 Yirajapise yadode uje cucha gajnarenguipísode qué déji yiquei ome yúringárique pujuya jne. Ga iyieja jóroque yui. 51 A ajoso ati pajesereringai jogadi u ome erámi unirisórone ore gu uje yise ore. Mu que qui u gotique. Jogadi u ujetiga ore chajuque ñane ajéode ome ñane. 52 A amóño udore jne iji deréjnai tudé jec aja yoquiquei uje a jogasurane ore chetaque ñane ajéode. A chejna yijmanai ore mu a yimeserãsórone gadioc ore. Jé basa gare ore ujetiga ore chetaque yu. 53 Ga isocai a u jne ujetiga yanguretasõre ore dai ga uté gosi ujnacari chetaguipise dayé úringai yanguretasõre. Jeoga yanguretasṍri u ujnacari jne. Jé basa dayé chetaque yu ga ibotaquéode jogadi tu ome ore. Mu a jé isocai tupo ome chequéraque rĩ. Ujetiga chequéraque changureta yu ga uro chetaque yu. Jeoga yanguretato u uróraque mu uaté daté chetaque yu. Ga ore ibotaquéode jogadi tu ome ñane uje ore chetaque ñane. Mu jé isocai tu ome chequé uaté goto, ejóraque ore rĩ. A ejóraque changureta yu, mu dacaria chetaque yu. Jeoga uaté icaria changureta yu. Mu ejóraque u uje chetaque yu. Ga jé u ore cachodi uje ore cho jmíti, jmíti ome ñane jnese.– Cucha ueradi tu ujetiga jnanione jĩrique chiraja Dupade gãrapiedie iji ore ujade ( Matéo 16:1-4 ; Márcos 8:11-13 ) 54 Jesús chajnerame dacajnaquéode ome ore ga chósi tome ore: –Ujetiga uacamóño gue abujárigui iji guedé cacadi ga uacojnicho: "A beque jne." Mu jec ũré uaque ga tocade udore uacaruode. 55 Jé basa ga a amóño úyujna gajnaréngueraque ga uacojnicho ome ñane: "A pioque erámi jnese." Ga jé ũrepise uágome. 56 Ayoréode uaque, uacacotáyo uágome uacarajatigade udojo, mu que arajáyo cuchárique gotique. Uje chiese arajáyo cuchade iji gaté jnese. Chiese arajáyo jnumi jogosórone adode to rĩ. Mu que aninaño Dupade ipesútedatéode go iji uacajade iji dirode udojo jnese. Acueyoi uacasocáringome ujetiga ajníño uaquetesórone ájningane ome uaque ( Matéo 5:25-26 ) 57 ¿Jé gotique uje que arajáyo cucha omone quigode ome uac ujetiga apéso? 58 Ujetiga bajnose carutígo déji bojórique ayoré gari enga uté pota chisa ua ome bajnose carutígo mu jĩrique acué báyipie ome bajnose carubode ome jnani tuté gosi ujetiga ca chijna ua aja uacangarátique. Jĩrique o oré ga jogadi tu ujetiga jĩrique oyo parácho ome ñane. Mu ujetiga ca atire babotedie udire iplátai ome uté gosi ga uacangaráni a chisi ome ua ome daróquegatéode ujetiga ore suru babai iji daguíjnai. 59 Jecute yósi tome ua: a agúsi ore iguíjnai ajei ujetiga ore suru babai ga a jé ca amópo guetique rĩ, jé aja ujetiga o bajnose carubode amirenie oré.– |
© 2021 Ethnos360
Global Partners