Matteu 7 - 4 Evangiles en CorseA paglia è u cantellu ( Lc 6,37-38 . 41-42 ) 1 «Ùn ghjudicate, di manera à ùn esse ghjudicati; 2 chì com'è vo ghjudicate, sereti ghjudicati, è com'è vo misurate, serà misuratu per voi. 3 Perchè feghji a paglia chì hè in l'ochju di u to fratellu, mentre chì ùn t'avvedi d'avè un cantellu in u toiu? 4 O allora comu poi dì à u to fratellu: aspetta, ch'e ti cacci sta paglia da l'ochju quandu chì, in lu toiu, ci hè un cantellu? 5 O furdanò, caccia prima u cantellu da u to ochju, è tandu ci viderai per caccià a paglia da l'ochju di u to fratellu! 6 Ùn date ciò chì hè santu à i cani, ùn lampate e perule à i porci, di paura ch'elli e calceghinu, è chjimpà vi si s'elli si voltanu.» Cherite, circate, pichjate à a porta ( Lc 11,9-13 ) 7 «Dumandate, è vi serà datu, circate, è truverate, pichjate, è vi serà apertu; 8 chì à chì dumanda riceve, è à chì cerca trova, è à chì pichja, li serà apertu. 9 O quale trà di voi, sì u figliolu li dumanda u pane, li derà una petra? 10 O s'ellu dumanda u pesciu li derà un serpu? 11 Dunque sì voi, chì site gattivi, sapete dà belli rigali à i vostri figlioli, quantu più u vostru Babbu chì hè in i celi ne derà robba bella à quelli chì li dumandaranu.» Comu fà à l'altri 12 «Dunque, tuttu ciò chè vo vulerete chì l'altri fessinu per voi, fate la voi stessu per elli. Chì què hè a Lege è i Prufeti.» E duie porte ( Lc 13,24 ) 13 «Entrate per a porta stretta, chì largu hè u passagiu è bella a strada chì portanu à a perdita, è sò numarosi quelli chì c'entrinu. 14 Ma strintu hè u passagiu è ristrettu u viottulu chì portanu à a vita, è quelli chì u trovanu sò pochi!» Si cunnosci l'arburu à i frutti ( Lc 6,43-44 ) 15 «Guardate vi da i falsi prufeti, chì veninu sin'à voi vistuti da pecure allora chì, in sottu, sò lupi rapaci. 16 I ricunoscereti à i so frutti. Soca si pò coglie uva annantu à i tanghi o fighe annantu à i cardi? 17 Cusì ogni arburu bonu face i frutti belli, allora chì l'arburu fragicu faci i frutti gattivi. 18 Un arburu bonu ùn pò fà frutti gattivi nè una arburu fragicu frutti belli. 19 Ogni arburu chì ùn face micca un bellu fruttu, si taglia è si lampa in u focu. 20 Di fatti, i cunoscereti à i so frutti.» Dì è fà ( Lc 13,25-27 ) 21 «A chì mi dice “O Signore, O Signore” ùn entrerà sicuru in lu regnu di i celi, ma à chì face a voluntà di u mo Babbu chì hè in i celi, quellu, sì. 22 Parechji mi diceranu quellu ghjornu: “O Signore, O Signore, ùn hè in nome toiu chè no avemu prufetizatu, è lampatu fora i demonii, è fattu miraculi assai?” 23 È tandu li diceraghju: “Ùn v'aghju mai cunisciutu; scantate vi da mè, voi chì fate l'iniquità!”» Parabula di e duie case 24 «Dunque, à chì sente ste parolle, e meie, è e mette in pratica, serà cum'è un omu astutu, chì hà custruitu a so casa annantu u scogliu; 25 è hè falata a piossa, è sò vinute e piene, è anu suffiatu i venti, è si sò lampati contru à quella casa, è ùn si n'hè falata chì era stata fatta annantu à u scogliu. 26 È à chì sente ste parole, e meie, è ùn e mette in pratica, serà cum'è un omu senza sennu, chì hà custruitu a so casa annantu à a rena; 27 è hè falata a piossa, è sò vinute e piene, è anu suffiatu i venti, è si sò lampati contru à quella casa, è a casa si ne hè falata, è a so ruina fù tamanta!» L'autorità di Ghjesù 28 «È, quandu Ghjesù ebbe compiu di discorre, e folle eranu cumosse da u so insignamentu 29 perchè ellu l'insegnava cum'è unu chì hà una autorità è micca com'elli fecianu i so maestri di a Lege.» |
Société biblique française, 1994
French Bible Society