Matteu 5 - 4 Evangiles en CorseA predica nant'à u monte 1 Quand'ellu vede tamanta folla, Ghjesù atteppa ver di u monte. 2 Si cala cù i so discepuli à vicinu, è mette à insignà li, è dice: I veri beati ( Lc 6,20-23 ) 3 «Beatu à chì hè povaru è a sà, chì l'hà da tuccà u regnu di i celi. 4 Beatu à chì pienghje, chì hà da esse cunsulatu. 5 Beatu à chì hè bravu, chì l'hà da vene a terra prumessa. 6 Beatu à chì hè in brama di ghjustizia, chì hà da esse suddisfattu. 7 Beatu à chì hà pietà di l'altri, chì pietà li si derà! 8 Beatu à chì hè puruin u so core, chì hà da vede à Diu! 9 Beatu hà chì porta a pace in giru, chì Diu l'hà da vulè pè figliolu! 10 Beatu à chì hè perseguitatu per causa di a ghjustizia, chì l'hà da tuccà u regnu di i celi! 11 Site beati s'elli v'insultanu è vi perseguiteghjanu, è sì per causa mea dicenu di voi u male è u falsu. 12 Ralegrate vi puru, chì vi tocca tamantu premiu in celu; dinò cusì funu perseguitati prima di voi i prufeti.» U sale è u lume ( Mc 9,50 ; Lc 14,34-35 ) 13 «U sale di a terra site voi. Ma s'ellu vene lazzu u sale, cun chè s'hà da fà turnà salitu? Ùn vale più nunda, hè da ghittà è tutt'ognunu u calpeghja. 14 A luce di u mondu site voi. Ùn hà da esse piatta a cità inalpellata. 15 Quand'omu accende una lumera, ùn s'hà da assuffucà la, ma s'hà da mette bella in altu, da schjarì à tutti quelli di casa. 16 Cusì ch'ellu schjarischi u vostru u lume in pettu à l'omi, da ch'elli vechinu u bè chè vo fate, è fà ne e lode à u vostru babbu chì stà in celu.» Ghjesù è a lege 17 «Ch'è vo ùn abbiate da crede ch'o' sia ghjuntu à scioglie a lege o i Prufeti: ùn sò ghjuntu à scioglie, ma à compie l'opara. 18 In verità a vi dicu: fin ch'elli duranu celu è terra, ùn si cambierà una virgula di a lege, è cusì fin chì tuttu sia compiu. 19 Tandu quellu chì scioglie unu solu, puru u più chjucu, d'issi cumandi, è insegna cusì à l'altri, sarà ellu u più chjucu in u regnu di i celi. Invece quellu chì rispetta a lege e insegna cusì, sarà ellu u più grande in u regnu di i celi. 20 A vi dicu, s'è vo ùn fate a ghjustizia di più chè i scribi è Farusei, mancu ci entrerete in u regnu di i celi.» Ghjesù è a zerga 21 «Avete intesu chì à l'antichi hè stata detta: Ùn tumberai micca. À chì tomba hè da purtà à u ghjudice. 22 Ma eu vi dicu: ognunu à chì si mette in stizza voltu u fratellu hè da esse ghjudicatu; à chì dice à u fratellu: “o rubbaccia!” hè da esse ghjudicatu da u Sinedriu; à chì li dice: “o scemu!” Hè da lampà in u focu eternu. 23 Cusì s'è tù porti u to rigalu à l'altare, è ti vene in core chì u to fratellu hà qualcosa contr'à tè, 24 lascia puru u to donu davant'à l'altare è parti, fà e paci cù u to fratellu, è dopu, vai è prisenta u to donu. 25 Movi ti è accorda ti cù u to nemicu ind'u mentre ch'è tù sì per istrada cun ellu, prima ch'ellu ti metti in manu à u ghjudice, è u ghjudice mette ti in manu à u guardianu, è chì tù sia lampatu in prigiò. 26 A ti dicu da veru: da quallà ùn ci sorti fin ch'è tù ùn averai pagatu l'ultimu soldu.» Ghjesù è l'adulteriu 27 «Avete intesu ch'ellu hè statu dettu: Ùn cummetterai micca l'adulteriu 28 Eu a vi dicu, ognunu à chì guarda una donna di brama, hà aghjà cummessu l'adulteriu in u so core. 29 U to ochju drittu s'ellu ti scandalizeghja caccia lu è frumbula lu luntanu, chì ti cunvene à perde un membru solu, è a to persona sana ch'ella ùn sia lampata in u focu eternu. 30 È s'ella ti scandalizeghja a to manu dritta, stradeca la è lampa la luntanu, chì ti cunvene à perde un membru solu, è a to persona sana ch'ella ùn sia lampata in u focu eternu.» Ghjesù è u ripudiu ( Mt 19,9 ; Mc 10,11-12 ; Lc 16,18 ) 31 «Hè statu dettu dinò: À chì ripudieghja a moglia, ch'ellu li dia una lettara di ripudiu 32 Ma eu vi dicu: à chì ripudieghja a moglia, for di u casu d'adulteriu, ne face una donna leggera; è à chì si piglia una donna ripudiata, cummette un adulteriu.» Ghjesù è u ghjuramentu 33 «Avete dinò intesu chì à l'antichi hè statu dettu: Ùn ghjurerai micca u falsu è i to ghjuramenti, teni li pè u Signore 34 Ma eu vi dicu d'ùn ghjurà micca, nè per u celu, chì ghjè tronu di Diu, 35 nè per a terra, chì ghjè u scambellu di i so pedi, nè per Ghjerusaleme, chì ghjè cità di u gran' Rè, 36 nè mancu ai da ghjurà pè u to capu, chì ùn poi fà biancu o negru mancu un capellu di toiu. 37 A vostra parolla ch'ella sia sì s'ell'hè sì, nò s'ell'hè nò. U soprappiù vene da u male.» Ghjesù è a vindetta ( Lc 6,29-30 ) 38 «Avete intesu ch'ellu hè statu dettu: ochju ochju, dente dente 39 Ma eu vi dicu d'ùn risponde à u male; sì qualchissia ti mena nant'à a masca dritta, para li ancu l'altra a masca. 40 À chì ti vole purtà in tribunale è piglià ti a casacca, lascia li ancu u mantellu; 41 è si qualchissia ti richere pè mille passi, fà ne per ellu duiemila. 42 À quellu chì ti dumanda, ai da dà, è à quellu chì ti chere un imprestitu, ùn li vultà u spinu.» Ghjesù è i nemichi ( Lc 6,27-28 . 32-36 ) 43 «Avete intesu ch'ellu hè statu dettu: “À u to prossimu porta li l'amore, à u to nemicu porta li l'odiu”. 44 Eu vi dicu: i vostri nemichi tenite li cari, è pricate pè quelli chì vi perseguiteghjanu, 45 da ch'è vo torniti figlioli di u vostru Babbu chì stà in i celi, chì face luce u so sole pè i gattivi è pè i bravi, è face piove nant'à i ghjusti è nant'à l'inghjusti. 46 Chì s'è vo tenite caru à chì vi tene caru, a vostra paca chì hà da esse? Ùn facenu cusì ancu i publicani? 47 È s'è vo salutate solu i vostri fratelli, chì fate di più chè l'altri? Ùn facenu cusì ancu i pagani? 48 Siate dunque voi perfetti, cum'ell'hè perfettu u vostru Babbu di u celu.» |
Société biblique française, 1994
French Bible Society