Matteu 10 - 4 Evangiles en CorseI dodeci apostuli ( Mc 3,13-19 ; Lc 6,12-16 ) 1 È chjamendu i so dodeci discepuli, Ghjesù li dete auturità annant'à i spiriti impuri, per ch'elli i caccessinu fora è ch'elli guarissinu ogni malatia è ogni pena. 2 Eccu i nomi di i dodeci apostuli: primu Simone, chì hè chjamatu Petru, è Andria u fratellu, è Ghjacumu di Zebedeu, è Ghjuvanni u fratellu, 3 Filippu è Bartulumeu, Tumasgiu è Matteu u publicanu, Ghjacumu d'Alfeu, è Taddeu, 4 Simone di u partitu zelotu è Ghjuda l'Iscariotu, quellu chì, da dopu, u tradì. Ghjesù manda i dodeci in missione ( Mc 6,7-13 ; Lc 9,1-6 ) 5 Sti dodeci, Ghjesù i mandò cumandendu li cusì: «Ùn pigliate e strade di l'altre nazione, è ùn entrate in nissuna cità samaritana. 6 Andate piuttostu ver di e pecure perse di a casa d'Israele. 7 Per istrada, pruchjamate chì u regnu di i celi s'hè avvicinatu. 8 Guarite à chì hè debbule, svegliate i morti, purificate i leprosi, cacciate fora i demonii. Avete ricevutu di rigalu, date di rigalu. 9 Ùn tenite oru, nè argentu, nè soldu in e vostre cinte, 10 nè brisacca per u viaghju, nè dui mantelli, nè scarpi, nè bastone; à chì travaglia hè degnu di u so pane. 11 Quand'è vo entrate in un paese o una cità, guardate s'ellu ci hè un omu degnu, è state in casa soia sin'à u parte. 12 À l'entre in quella casa, salutate la, 13 è sì sta casa ne hè degna, ch'ella ci falghi a vostra pace. Ma s'ella ùn ne hè degna, ùn li date a vostra pace. 14 È à chì ùn vi accuglierà nè vulerà sente e vostre parolle, surtite da sta casa o da sta cità è scuzzulate a polvera da i vostri pedi. 15 A vi dicu da veru, u ghjornu di u ghjudicamentu, i lochi di Sodoma è Gomorra averanu sorte più dolce chè sta cità.» Avertimentu a puntu di e persecuzione ( Mc 13,9-13 ; Lc 21,12-17 ) 16 «Eccu chì eu vi mandu cum'è pecure trà i lupi; siate dunque astuti cum'è i sarpi è nucenti cum'è e culombe. 17 Guardate vi da a ghjente, chì vi metteranu in manu à i ghjudici, è vi piglieranu à staffilate in e so sinagoghe, 18 è serete purtati davant'à guvernatori è rè, per via di mè, è serete testimoni davanti à elli è davanti à l'altre Nazione. 19 È quand'elli vi ci purteranu, ùn v'impenserite di sapè cum'è vo parlarete, è di chene, chì ciò chè vo avete da dì vi serà datu in quellu mumentu; 20 chì quelli chì parlanu ùn site micca voi, ma hè u Spiritu di u vostru Babbu chì parla in voi. 21 Un fratellu derà u fratellu da ch'ellu sia tombu, è un babbu u figliolu; è i figlioli si rivulteranu contru à i genitori è faranu ch'elli morganu, 22 è tutti vi purteranu odiu per via di u mo nome. Ma quellu chì sterà fermu sin'à a fine, quellu serà salvu. 23 Quand'è vo serete perseguitati in sta cità, fughjite à via di una antra, chì a vi dicu da veru: ùn averete compiu di girà e cità d'Israele prima ch'ellu venga u Figliolu di l'Omu. 24 «Un discepule ùn hè micca più chè u maestru, nè un servu più chè u patrone. 25 À u discepule, li basta à diventà cum'è u maestru, è à u servu cum'è u patrone. S'ellu hè statu chjamatu Belzebù u patrone di a casa, ancu peghju accaderà à quelli di a so casa.» À quale teme? ( Lc 12,2-7 ) 26 «Dunque, à quelli ùn li temite, chì ùn ci hè nunda piattu chì ùn serà scupertu, nunda sicretu chì ùn serà cunnisciutu. 27 Ciò ch'eu vi dicu à u bughju, dite la in pienu lume, è ciò chè vo sentite à l'arechja, mughjate la da nantu à i tetti. 28 È ùn temite nunda da quelli chì ponu tumbà a persona ma ùn ponu tumbà l'anima; temite piuttostu quellu chì pò fà perde anima è corpu in u focu eternu. 29 Ùn si vendenu duie passule per un soldu? Eppuru ùn ne casca mancu una in terra ch'ellu ùn voglia u vostru babbu. 30 È i capelli chì voi avete in capu sò conti tutti. 31 Dunque ùn temite micca: site più di primura voi chè una banda di passule.» Piglià a pretesa di u Cristu davant'à l'omi ( Lc 12,8-9 ) 32 «Dunque, à chì hà da piglià a mo pretesa davant'à l'omi, ancu eu piglieraghju a so pretesa davant'à u mo Babbu chì hè in i celi. 33 È à chì mi rinicherà davant'à l'omi, u rinicheraghju ancu eu davant'à u mo Babbu chì hè in i celi.» Micca a pace ma a spada ( Lc 12,51-53 ; 14,26-27 ) 34 «Ùn pensate micca ch'eu sia venutu à purtà a pace annantu à a terra. Ùn sò micca venutu à purtà a pace ma a spada, 35 chì sò venutu À spiccà l'omu da u babbu è a figliola da a mamma è a nora da a socera, 36 è i nemichi di l'omu sò quelli di a so casa . 37 À chì tene caru u babbu è a mamma più chè à mè, ùn hè degnu di mè, è à chì tene caru u figliolu o a figliola più chè à mè, ùn hè degnu di mè, 38 À chì ùn piglia a so croce è mi seguita, ùn hè degnu di mè. 39 À chì hà trovu a so vita, a perderà, è à chì hà persu a so vita per via di mè, a truverà.» A paga ( Mc 9,41 ) 40 «À chì vi riceve riceve à mè, è à chì mi riceve riceve quellu chì m'hà mandatu. 41 À chì riceve un prufeta da prufeta, riceverà una paga di prufeta, è à chì riceve un ghjustu da ghjustu, li venerà una paga di ghjustu, 42 è à chì derà da beie puru un bichjere d'acqua fresca à unu solu di sti chjuchi, per via ch'ellu hè discepule, a vi dicu da veru: ùn perderà micca a so paga.» |
Société biblique française, 1994
French Bible Society