Lucca 4 - 4 Evangiles en CorseTentazione di Ghjesù ( Mt 4,1-11 ; Mc 1,12-13 ) 1 Ghjesù pienu di Spiritu Santu vultò da u Ghjurdanu è fù purtatu da u Spiritu in lu disertu, 2 duv'ellu fù messu à u provu quaranta ghjorni da u diavule. Tutti quelli ghjorni, stete senza manghjà è quand'elli funu compii i ghjorni, ebbe a fame. 3 È u diavule li disse: «sì tù sè figliolu di Diu, dì à sta petra ch'ella diventi pane.» 4 È Ghjesù li rispose: «hè scrittu chì l'omu ùn camparà micca solu di pane.» 5 U diavule u purtede più in sù, li fece vede ind'una stonda tutti i regni di a tarra 6 è li disse: «ti vogliu dà tutta issa putenza cù a so gloria parchì hè stata messa in manu à mè è à qual'ella mi pare a dò. 7 Sì tù mi ti inghjinochji davanti, sarà tutta da tè.» 8 Ghjesù rispose è disse: «hè scrittu: pricarè u Signore, u to Diu è sirvarè à ellu è basta .» 9 U diavule u purtede in Ghjerusaleme, u messe annantu à a cima di u tempiu è li disse: «si tù sè figliolu di Diu, lampati sottu, chì a scrittura dice: 10 cumandarà à i so anghjuli ch'elli ti piglinu in custodia 11 è: purtaranu cù e so manu, chì tù ùn incapucci in qualchì petra .» 12 Ghjesù li rispose: «hè statu dettu: ùn mittarè micca à u provu u Signore u to Diu.» 13 Compie tutte e so pruvature, u diavule li s'alluntanò par un tempu. U cumenciu di a predicazione in Galilea ( Mt 4,12-17 ; Mc 1,14-15 ) 14 Ghjesù vultò in Galilea cù a putenza di u Spiritu, è a so nomina fù purtata in lu circondu sanu. 15 È insignava in le sinagoghe ed era vantatu da tutti. Ghjesù ricusatu in Nazarè ( Mt 13,53-58 ; Mc 6,1-6 ) 16 Andò in Nazarè duv'ellu era statu allivatu, è intrede cum'è di solitu in la sinagoga, u ghjornu di u sabbatu è s'arrizzede par leghje, 17 è li fu datu u libru di u prufeta Isaia, ellu l'aprì è truvede u locu duv'ellu hè scrittu cusì: 18 U Spiritu di u Signore hè addossu à mè par via ch'ellu mi hà sceltu, da purtà a nutizia bona à i povari, mi hà mandatu ad annunzià a liberazione à i prighjuneri è à i cechi a vista, par ch'elli sianu libarati quelli chì eranu oppressi, 19 è par annuncià l'annu di grazia di u Signore. 20 Poi, avvoltu u libru, u rese à u servu è si calò à pusà, è tutti, in la sinagoga, li avianu l'ochji addossu. 21 Tandu, messe à dilli: «oghje issu scrittu vene cumpiitu in lu mentre chì voi l'avete indì l'arechje.» 22 È tutti li facianu tistimunianza, maravigliendusi di e parolle di grazia ch'ellu avia in bocca è dicianu: «ma què ùn hè po u figliolu di Ghjaseppu?» 23 Ghjesù li disse: «di sicuru chì voi m'ate da mintuvà issu pruverbiu: “o medicu, cura ti da par tè;” tuttu ciò chì noi avemu intesu dì chì tù feci in Cafarnau, fà la quì, in lu to paese!» 24 È disse: «da veru, a vi dicu, nisun' prufeta hè ricivutu bè in li so lochi. 25 A vi dicu, ci eranu parechje veduve in Israele, à i ghjorni d'Alia, quand'ellu vense chjosu u cele trè anni è sei mesi, è ch'ella fù fame nera in lu paese sanu 26 è puru à nisuna d'elle fù mandatu Alia, fora di una donna veduva in Sarepta, in li lochi di Sidone. 27 Ed eranu parechji, dinò, i liparosi, in Israele, à i ghjorni di u prufeta Aliseu, è puru, nisunu d'elli fù purificatu, fora di Naimanu u Sirianu.» 28 Sintendu quessa, in la sinagoga, funu tutti pigliati di rabbia, 29 si pisonu, u caccionu fora da a cità è u purtonu sinu à una elpa di a muntagna duv'ella era custrutta a so cità, par lampallu sottu. 30 Ma ellu, li passede à mezu è si ne andò. L'omu cù u spiritu impuru ( Mc 1,21-28 ) 31 Falede in Cafarnau, cità di a Galilea, è insignava u ghjornu di u sabbatu; 32 è si maravigliavanu di u so insignamentu, chì parlava cun autorità. 33 È in la sinagoga, ci era un omu chì avia un spiritu di dimoniu impuru, è chì gridò à alta voce: 34 «eh! Chì ci ai cùn noi, o Ghjesù Nazarenu? Sè vinutu à stirpacci? A sò qual'ì tu sè: u Santu di Diu.» 35 Ghjesù u litticò, dicendu: «stà zittu è esci da st'omu.» U dimoniu lampede l'omu à mezu è iscì senza falli male. 36 Tutti si firmonu à bocca aparta è, trà di elli, dicianu: «chì sarà sta parolla chì cumanda à i spiriti impuri cù a forza è a putenza, è elli escenu?» 37 È a so nomina andava sparta in lu circondu sanu. Ghjesù guarisce parechje parsone ( Mt 8,14-17 ; Mc 1,28-34 ) 38 À l'esce da a sinagoga, andede in casa di Simone. A sociara di Simone era acciaccata da a frebba è li dumandedinu di succorrela. 39 Ellu li si inchjinò sopra, litticò a frebba è a frebba lasciò a donna. Quella s'arrizzede subitu è messe à serveli. 40 Ciuttatu ch'ellu fù u sole, tutti quelli chì avianu malati di qualsiasi malatia i li purtedinu. È ellu impunì e manu à ognunu, è i guarì. 41 È da parechji, iscianu ancu i dimonii chì briunavanu è dicianu: «tù sè u figliolu di Diu.» Ma ellu i litticava è ùn li lasciava parlà, chì a sapianu ch'ellu era u Cristu. 42 Toccu u fà di u ghjornu, iscì è andede ind'un locu scantatu. È a ghjente u circava è ghjunse duv'ellu era, è u vulianu ritene, ch'ellu ùn si ne andessi. 43 Ma li disse: «mi tocca dinò ad annuncià a nutizia bona di u Regnu di Diu à l'altre cità, chì apposta sò statu mandatu.» 44 È pridicava in le sinagoghe di a Ghjudea. |
Société biblique française, 1994
French Bible Society