Mataio 26 - O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko RomaO Taupulepulega leaga e Fa‘asaga ‘iā Iesu ( Mare 14.1-2 ; Luka 22.1-2 ; Ioane 11.45-53 ) 1 ‘Ua fa‘ai‘u e Iesu o ia ‘upu uma, ‘ona fetalai atu ai lea o ia i ona so‘o, 2 “‘Ua ‘outou iloa a mavae aso e lua ‘ona fai ai lea o le paseka, e tu‘uina atu ai le Atali‘i o le tagata ‘ina ‘ia fa‘asatauroina.” 3 O ona po ia ‘ua fa‘apotopoto ai le ‘au ositaulaga sili ma le ‘au tusi‘upu, ma toeaina o le nu‘u i le maota o le ositaulaga sili e igoa ‘iā Kaiafa; 4 ‘ua latou taupulepule i se mailei e mafai ai ‘ona pu‘e ma fasioti ‘iā Iesu. 5 A ‘ua latou fa‘apea ane, “‘Aua le faia i le tausamiga, ‘ina ne‘i fa‘anunununu ai le nu‘u.” ‘Ua u‘uina Iesu i Petania ( Mare 14.3-9 ; Ioane 12.1-8 ) 6 Sa i Petania Iesu i le fale o Simona le lepela, 7 ‘ona sau ai lea ‘iā te ia o le fafine ma le fagu alapasa ‘ua i ai le suāu‘u manogi tau tele, ‘ona liligi ai lea e ia i lona ao a o ta‘oto o ia e taumafa. 8 ‘Ua iloa e ona so‘o, ‘ona tigā ai lea o latou loto, ‘ua latou fa‘apea ane, “Se a le mea na fa‘amaumau ai lenā mea? 9 Auā ana fa‘atauina lenā suāu‘u manogi po ‘ua tele sona tau, e foa‘iina atu ai i ē matitiva.” 10 A ‘ua silafia e Iesu, ‘ona fa‘apea atu ai lea o ia ‘iā te i latou, “Se a le mea ‘ua ‘outou fa‘alavelave ai i le fafine? Auā o le mea lelei ‘ua nā faia ‘iā te a‘u nei. 11 Auā tou te nonofo pea ma ē matitiva; a o a‘u nei, tatou te lē nonofo pea ma a‘u. 12 Auā ‘ua liligi e ia lenei suāu‘u manogi i lo‘u tino e fai ma fa‘ata‘imū‘aga o lo‘u tanuga. 13 E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou o nu‘u uma i le lalolagi e tala‘iina atu i ai lenei tala lelei, e ta‘ua ai le mea ‘ua faia e lenei fafine, e fa‘amanatu ai ‘iā te ia.” ‘Ua Malie Iuta e Fa‘alata ‘iā Iesu ( Mare 14.10-11 ; Luka 22.3-6 ) 14 ‘Ona alu ai lea o le tasi o le to‘asefulu ma le to‘alua, e igoa ‘iā Iuta le Sekara i le ‘au ositaulaga sili, 15 ‘ua fa‘apea atu, “Se a le mea tou te ‘aumai ma a‘u, ‘ae ‘ou te fa‘alataina ai o ia ‘iā te ‘outou?” ‘Ona latou avane ai lea ‘iā te ia o tupe e tolugafulu. 16 Talu ai lea aso ‘ua lamalama e ia se itū aso e faigofie ai ‘ona fa‘alataina o ia. O le Taumafataga Fa‘apaseka a Iesu ma lana ‘au So‘o ( Mare 14.12-21 ; Luka 22.7-13 , 21-23 ; Ioane 13.21-30 ) 17 O le ulua‘i aso o areto e lē fa‘afefeteina ‘ua ō mai ai le ‘au so‘o ‘iā Iesu ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “Po o fea le mea ‘e te finagalo i ai ma tou te saunia, ‘e te taumafa ai le paseka?” 18 ‘Ona fa‘apea atu ai lea o ia, “‘Inā ō atu ia i le ‘a‘ai i le tasi tagata ma fai atu ‘iā te ia, ‘‘Ua fai mai le a‘oa‘o, ‘ua latalata o‘u aso; matou te fai ai le paseka ma o‘u so‘o i lou fale.’” 19 ‘Ona faia lea e ona so‘o e pei ‘ona fetalai atu ai Iesu, ‘ua saunia fo‘i le paseka. 20 ‘Ua o‘o i le afiafi, ‘ona nofo ai lea o ia e taumafa fa‘atasi ma le to‘asefulu ma le to‘alua. 21 O lo‘o latou ‘a‘ai, ‘ona fetalai atu ai lea o ia, “E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, e fa‘alataina a‘u e se tasi o ‘outou” 22 ‘Ona latou matuā tigā ai lea ‘ua latou ta‘itasi ma fai mai ‘iā te ia, “Le Ali‘i e, o a‘u ‘ea?” 23 ‘Ona tali atu ai lea o ia, ‘ua fa‘apea atu, “O lē fufui fa‘atasi lona lima ma lo‘u i le tanoa, o ia lea na te fa‘alataina a‘u. 24 E alu lava le Atali‘i o le tagata e pei ‘ona tusia ‘iā te ia; a o le tagata na te fa‘alataina le Atali‘i o le tagata, ‘oi talofa ‘iā te ia e lelei i lea tagata pe ana lē fānau mai o ia.” 25 ‘Ona tali mai ai lea o Iuta lē na fa‘alataina o ia, ‘ua fa‘apea mai, “Rapi e, o a‘u ‘ea?” ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “O lenā lava.” O le Talisuaga a le Ali‘i ( Mare 14.22-26 ; Luka 22.14-20 ; 1 Kori 11.23-25 ) 26 O lo‘o latou ‘a‘ai, ‘ae tago Iesu i le areto, ‘ua fa‘afetai ‘ona tofitofi ai lea, ma avatu i le ‘au so‘o, ‘ua fa‘apea atu, “‘Inā tago ia, ‘inā ‘a‘ai, o lo‘u tino lenei.” 27 ‘Ua tago fo‘i o ia i le ipu, ‘ua fa‘afetai, ‘ona avatu ai lea e ia ‘iā te i latou, ‘ua fa‘apea atu, “‘Inā inu ia ‘outou uma i ai; 28 auā o lo‘u toto lenei o le toto o le feagaiga fou, ‘ua fa‘amaligiina mo tagata e to‘atele e fa‘amāgalo ai agasala. 29 ‘Ou te fai atu fo‘i ‘iā te ‘outou, ‘ou te lē toe inu lava i lenei fua o le vine, se‘ia o‘o i le aso ‘ou te inu ai le uaina fou fa‘atasi ma ‘outou i le mālō o lo‘u Tamā.” 30 ‘Ua uma ‘ona fai o a latou pese, ‘ona latou ō atu ai lea i le mauga o Olive. ‘Ua Valo‘ia e Iesu a le Fa‘afiti a Peteru ( Mare 14.27-31 ; Luka 22.31-34 ; Ioane 13.36-38 ) 31 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te i latou, “E tausuai ‘outou uma ‘ona o a‘u i lenei lava po; auā ‘ua tusia, ‘‘Ou te taia le leoleo mamoe, ‘ona ta‘ape‘ape ai lea o le lafu mamoe.’ 32 ‘Ae a mavae lo‘u toetū, ‘ona ‘ou muamua atu ai lea ‘iā te ‘outou i Kalilaia.” 33 ‘Ona tali mai ai lea o Peteru, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “E ui lava ‘ina tausuai o tagata uma ‘ona o oe, ‘ou te lē tausuai lava a‘u.” 34 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te ia, “E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te oe, o lenei lava po, a o le‘i vivini moa, ‘e te fa‘afiti fa‘atolu mai ai ‘iā te a‘u.” 35 ‘Ona fai mai ai lea o Peteru ‘iā te ia, “‘Ou te lē fa‘afiti lava ‘iā te oe, e tusa lava pe ‘ou te oti fa‘atasi ma oe.” ‘Ua fa‘apea fo‘i ‘ona fai mai o le ‘au so‘o uma lava. O le Tatalo a Iesu i Ketesemane ( Mare 14.32-42 ; Luka 22.39-46 ) 36 ‘Ona o‘o ai lea o Iesu fa‘atasi ma i latou i le fanua ‘ua igoa ‘iā Ketesemane; ‘ua fa‘apea atu fo‘i o ia i le ‘au so‘o, “‘Ia ‘outou nonofo ‘i‘inei, se‘ia ‘ou alu atu ‘i‘ilā ‘ou te tatalo.” 37 ‘Ua ō ane o ia ma Peteru ma atali‘i o Sepetaio e to‘alua, ‘ona tigā lea o ia ma atuatuvale. 38 ‘Ona fetalai atu ai lea o ia ‘iā te i latou, “‘Ua matuā tigā lo‘u loto e o‘o i le oti; ‘ia ‘outou nonofo pea ‘i‘inei ma ‘ia ‘outou mataala fa‘atasi ma a‘u.” 39 ‘Ua maliu fa‘aitiiti atu i luma, ‘ona fa‘apa‘ū faō ai lea o ia ma tatalo, ‘ua fa‘apea atu, “Lo‘u Tamā e, ‘āfai e mafai, ‘ia ‘ave ‘ese lenei ipu ‘iā te a‘u; ‘ae ‘aua le faia lo‘u loto, a o lou finagalo.” 40 ‘Ona maliu ane lea o ia i ona so‘o, ‘ua maua i latou o momoe, ‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā Peteru, “Pe fa‘apenā ‘ea ‘ona ‘outou le lavā ‘ona ‘outou mataala fa‘atasi ma a‘u i le itū po e tasi? 41 ‘Ia ‘outou mataala ma tatalo ‘ina ne‘i o‘o mai le fa‘aosoosoga ‘iā te ‘outou; ‘ua mana‘o i ai le loto, a o le tino ‘ua vaivai.” 42 ‘Ua toe maliu ane o ia o le atu lua lea, ‘ua tatalo, ‘ua fa‘apea atu, “Lo‘u Tamā e, a lē mafai ‘ona ‘ave ‘ese o lenei ipu ‘iā te a‘u se‘ia ‘ou inu ai, ‘ia faia lou finagalo.” 43 ‘Ona maliu ane ai lea o ia ‘ua maua i latou ‘ua toe momoe; auā ‘ua ma‘a‘a o latou laumata. 44 ‘Ona tu‘ua lea o i latou e ia, ‘ua toe maliu ane, ‘ua tatalo o le atu tolu lea, ‘ua fetalai atu i le ‘upu lava e tasi. 45 ‘Ona maliu ane ai lea o ia i ona so‘o, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te i latou, “‘Inā momoe pea ia ma mālōlō; fa‘auta ‘ua latalata le itū po e fa‘alataina ai le Atali‘i o le tagata i lima o tagata agasala. 46 ‘Inā tutū ia, tatou ō; fa‘auta, ‘ua latalata mai o ia na te fa‘alataina a‘u.” O le Pu‘ega o Iesu ( Mare 14.43-50 ; Luka 22.47-53 ; Ioane 18.3-12 ) 47 Fa‘auta, o lo‘o fetalai o ia, ‘ae sau Iuta, o le tasi o le to‘asefulu ma le to‘alua, ‘ua fa‘atasi mai fo‘i ma ia le motu o tagata e to‘atele, ma le ‘au ositaulaga sili ma toeaina o le nu‘u, ‘ua ‘iā te i latou o pelu ma uatogi. 48 Na tu‘uina atu fo‘i e lē na fa‘alataina o ia le fa‘ailoga ‘iā te i latou, ‘ua fa‘apea atu, “O lē ‘ou te sogi atu i ai, o ia lea; ‘ia ‘outou pu‘e ‘iā te ia.” 49 ‘Ona sau loa lea o ia ‘iā Iesu, ‘ua fa‘apea mai. “Rapi e, si ‘ou alofa;” ona sogi ai lea o ia ‘iā Iesu. 50 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te ia, “Sole, se a le mea ‘ua e sau ai?” ‘Ona latou ō mai ai lea, ‘ua tago atu o latou lima ‘iā Iesu, ‘ua latou pu‘e ‘iā te ia. 51 Fa‘auta fo‘i, o le tasi o ē na ‘iā Iesu ‘ua tago o ia i lana pelu, ‘ua se‘i, ‘ona ia taia lea o le ‘au‘auna a le ositaulaga sili, ‘ua tipi‘esea lona taliga. 52 ‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “‘Inā toe sulu ia o lau pelu i lona fa‘amoega; auā o i latou uma o ē tago i le pelu, e oti i latou i le pelu. 53 ‘E te leiloa ‘ea, e mafai ‘ona ‘ou ‘ai‘oi atu nei i lo‘u Tamā, ‘ona ‘a‘auina mai ai lea e ia ‘iā te a‘u o agelu e sili ‘ona to‘atele i lekeona e sefulu ma le lua? 54 ‘Ona fa‘apefea lea ‘ona taunu‘u o Tusi, e tatau ‘ona o‘o ia mea?” 55 O lea itū po ‘ua fetalai atu ai Iesu i le motu o tagata, “‘Ua ‘outou ō mai ‘ea ma pelu ma uatogi e pu‘e mai ai ‘iā te a‘u, peiseaī o se fao mea? Sa tatou nonofo ma ‘outou i le malumalu, ma ‘ou a‘oa‘o atu ai i aso fai so‘o, ‘ae tou te le‘i pu‘eina ai a‘u. 56 A ‘ua o‘o ia mea uma ‘ina ‘ia taunu‘u ai Tusi a le ‘au perofeta.” ‘Ona tu‘ua ai lea o ia e le ‘au so‘o uma, ‘ae sōsōla i latou. O Iesu i Luma o le Fono ( Mare 14.53-65 ; Luka 22.54-55 , 63-71 ; Ioane 18.13-14 , 19-24 ) 57 O ē na pu‘e ‘iā Iesu ‘ua latou ta‘ita‘i ‘iā te ia ‘iā Kaiafa le ositaulaga sili, na fa‘apotopoto ai le ‘au tusi‘upu ma toeaina. 58 A ‘ua mulimuli mamao mai Peteru ‘iā te ia, ‘ua o‘o i le maota o le ositaulaga sili, ‘ua ulufale atu i ai, ‘ua nofo fo‘i o ia fa‘atasi ma ‘au‘auna, ‘ia iloa le i‘uga. 59 A o le ‘au ositaulaga sili, ma toeaina, ma le taupulega uma, ‘ua latou sā‘ili ni ē molimau pepelo ‘iā Iesu, ‘ina ‘ia latou fasioti ‘iā te ia. 60 ‘Ae le‘i maua; e ui lava ‘ina sa i ai ni molimau pepelo e to‘atele, ‘ae le‘i maua lava. Mulimuli ane ‘ua ō mai molimau pepelo e to‘alua, ‘ua fa‘apea mai, 61 “Na fai mai lenei tagata, ‘‘Ou te mafaia ‘ona lepeti le malumalu o le Atua ma ‘ou toe faia i aso e tolu.’” 62 ‘Ona tu ai lea i luga o le ositaulaga sili, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “E leai ‘ea sau tali? Pe se a le mau a nei tagata ‘iā te oe?” 63 A ‘ua lē fetalai Iesu. ‘Ona fai mai ai lea o le ositaulaga sili, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “‘Ou te fai atu ‘iā te oe, ‘ia e tautō mai ‘iā te i matou i le suafa o le Atua soifua, po o oe le Keriso, o le Alo o le Atua.” 64 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te ia, “O lea lava; ‘ou te fai atu fo‘i ‘iā te ‘outou, E mulimuli ane tou te iloa ai le Atali‘i o le tagata e nofo i le itū taumatau o lē e ona le mana, e sau fo‘i o ia i ao o le lagi.” 65 ‘Ona saeia ai lea e le ositaulaga sili ona lava ‘ofu, ‘ua fa‘apea ane, “‘Ua fāifai o ia i le Atua; se a se toe aogā o molimau ‘iā te i tatou? Fa‘auta, ‘ua ‘outou fa‘alogo nei i ana ‘upu fāifai i le Atua. 66 O le a sa ‘outou manatu?” ‘Ona latou tali mai ai lea, ‘ua fa‘apea mai. “E tatau ‘ona oti o ia.” 67 ‘Ona latou taufaifeanu ai lea i ona fofoga, ‘ua taufaitu‘i fo‘i ‘iā te ia; ‘ua taufaipō atu fo‘i isi, 68 ‘ua fa‘apea mai, “Keriso e, ‘inā ‘i‘ite mai ‘iā te i matou, po o ai na fasia oe?” O le Fa‘afiti o Peteru ‘iā Iesu ( Mare 14.66-72 ; Luka 22.56-62 ; Ioane 18.15-18 , 25-27 ) 69 A o Peteru sa nofo o ia i fafo i le maota; ‘ona alu atu ai lea o le tasi ‘au‘auna teine ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea atu, “O oe fo‘i, sa ‘oulua fa‘atasi ma Iesu le Kalilaia.” 70 ‘Ona fa‘afiti lea o ia i o latou luma ‘atoa, ‘ua fa‘apea mai, “‘Ou te lē iloa le mea ‘e te fai mai ai.” 71 ‘Ua ulufafo o ia i le fa‘apaologa, ‘ona iloa mai ai lea o ia e le tasi ‘au‘auna teine, ‘ua fai atu o ia i ē uma o lo‘o i ai, “O le tagata lenei sa fa‘atasi ma Iesu le Nasareta.” 72 ‘Ona toe fa‘afiti ai lea o ia ma le augani, “‘Ou te le‘i iloa lea tagata.” 73 ‘Ua toe itiiti, ‘ona ō ane ai lea o ē na tutū mai, ‘ua, fa‘apea mai ‘iā Peteru, “E moni, o oe lava o le tasi o i latou; auā ‘ua iloa oe i lau gagana.” 74 ‘Ona augani ai lea o ia ma tautō, ‘ua fa‘apea atu, “‘Ou te lē iloa lava lea tagata.” ‘Ona vivini loa lea o moa. 75 ‘Ona manatua lea e Peteru o le ‘upu na fetalai atu ai Iesu ‘iā te ia, “E lē vivini moa se‘ia e fa‘afiti fa‘atolu mai ‘iā te a‘u.” ‘Ona ulufafo ai lea o ia, ‘ua tagi lotulotu. |
Revised Samoan Catholic Bible © Bible Society of the South Pacific, 2010.
Bible Society of the South Pacific