Aanlyn Bybel

- Advertensies -

Mareko 8 - Samoan Contemporary New Testament


‘Ua Fafagaina e Iesu Tagata e Faafe
( Mata 15.32-39 )

1 ‘Ina ‘ua toe potopoto ane tagata e to‘atele i ia aso, ma ‘ua leai sa latou mea e ‘ai, ‘ona vala‘au atu ai lea o Iesu i ona so‘o ma fai atu,

2 “ ‘Ua ‘ou alofa tele i nei tagata auā ‘ua tolu nei aso o matou fa‘atasi ma e leai ni a latou mea e ‘ai.

3 Ma ‘āfai fo‘i ‘ou te ‘auina atu i latou i o latou ‘āiga ‘ae le‘i ‘a‘ai, e matapogia i latou i le ala auā o nisi o i latou e mamao le mea e ō mai ai.”

4 ‘Ona tali mai lea o ona so‘o ‘iā te ia, “O fea o lenei vao tu‘ufua e maua ai e se isi ni mea‘ai e lava e fafagaina ai nei tagata?”

5 ‘Ona fesili atu lea o Iesu, “E fia ni areto o ‘iā te ‘outou?” ‘Ua tali mai i latou, “E fitu.”

6 Na fa‘atonuina loa e ia tagata ia nonofo i lalo. ‘Ona tago lea o ia i areto e fitu, ‘ua fa‘afetai atu i le Atua ma tofitofi e ia ma avatu i ona so‘o ‘ina ‘ia tufatufa atu i tagata; i le ‘ua fa‘apea ‘ona faia e i latou.

7 Sa i ai fo‘i nai a latou i‘a laiti. ‘Ua saunia fo‘i e ia le fa‘afetai, ‘ona fetalai atu ai lea o ia i ona so‘o ia tufatufaina atu i tagata.

8 ‘Ua ‘a‘ai i latou ma ‘ua mā‘o‘ona. ‘Ona fu‘eina lea e i latou mea na totoe ma ‘ua tūtūmu ai ‘ato e fitu.

9 O tagata na ‘a‘ai pe tusa o le faafe. ‘Ona tu‘ua lea o i latou e Iesu.

10 ‘Ua maliu a‘e loa o ia ma ona so‘o i le va‘a ma ō atu i le itūmālō o Tamanuta.


‘Ua Mana‘o Faresaio i se Vāvega
( Mata 16.1-4 )

11 Na ō ane faresaio finau ma Iesu. Sa taumafai i latou e sā‘ili se fa‘ailoga mai le lagi e faia e ia, ‘ina ‘ia fa‘aosoosoina ai o ia.

12 ‘Ona tigā lea o le finagalo o Iesu ma fetalai atu, “ ‘Ua manana‘o aiseā lenei tupulaga i se fa‘ailoga ofoofogia? O le ‘upu moni ‘ou te ta‘u atu ‘iā te ‘outou, e leai se fa‘ailoga fa‘apenā e avatua i lenei tupulaga.”

13 ‘Ona tu‘ua lea o i latou e ia ‘ae fo‘i atu i le va‘a ma maliu atu i le isi itūvai.


O le Mea Fa‘afefete a Faresaio ma Herota
( Mata 16.5-12 )

14 ‘Ua galo i so‘o ona ‘ave ni areto ma e na o le tasi fo‘i le areto sa i le va‘a.

15 ‘Ua lapata‘iina i latou e Iesu, “ ‘Ia ‘outou fa‘aeteete ma ‘alo ‘ese i mea fa‘afefete a faresaio ma Herota.”

16 ‘Ona femusua‘i lea o i latou, “Ai ‘ona o le lē lava o ni a tatou areto ‘ua fetalai ai fa‘apea o ia.”

17 Sa silafia e Iesu la latou talanoaga, ‘ona fesili atu lea o ia ‘iā te i latou, “Se ā le mea tou te femusua‘i ai e uiga i le lē lava o areto? Tou te le āu iloa ‘ea, tou te lē malamalama fo‘i? ‘Ua faigatā pea ‘ea o ‘outou loto?

18 E i ai o ‘outou mata ‘ae tou te le‘i va‘ai ai ‘ea? E i ai fo‘i o ‘outou taliga ‘ae tou te le‘i fa‘alogo ai ‘ea? Tou te le o manatua fo‘i?

19 Na ‘ou tofitofiina areto e lima i le limaafe o tagata, e fia ‘ato sa tūtūmu i toe ‘aiga na ‘outou fu‘ea?” ‘Ona tali mai lea o i latou ‘iā te ia, “E sefulu ma le lua.”

20 “ ‘Ae fia la ‘ato na tūtūmu i toe ‘aiga mai areto e fitu na ‘ou tofitofiina mo le faafe o tagata?” ‘Ona fai mai lea o i latou, “E fitu.”

21 ‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “A ‘ua fa‘apefea la ‘ona ‘outou le malamalama?”


‘Ua Fa‘amālōlōina e Iesu le Tagata Tauaso i Petesaita

22 ‘Ua o‘o atu i latou i Petesaita, ‘ona ta‘ita‘i mai lea e nisi tagata le tauaso ‘iā Iesu ‘ua ‘ai‘oi mai fo‘i i latou ‘ina ‘ia pa‘i atu o ia ‘iā te ia.

23 ‘Ona ta‘ita‘i lea e Iesu le tauaso i tua o le ‘a‘ai. ‘Ua feanu fo‘i o ia i ona mata ma fa‘ae‘e atu ona ‘a‘ao i ona luga, ma fesili atu ‘iā te ia po ‘ua na iloa se mea.

24 ‘Ua tepa a‘e o ia ma fai atu, “ ‘Ua ‘ou iloa atu tagata e pei o ni la‘au o lo‘o savavali.”

25 ‘Ona toe fa‘ae‘e lea e Iesu ona ‘a‘ao i ona mata, ma fetalai atu ‘iā te ia e tepa a‘e i luga; ‘ona toe lelei ai lea o lana va‘ai ma ‘ua na iloa lelei atu tagata uma.

26 ‘Ona ‘auina atu lea o ia e Iesu i lona ‘āiga ma fetalai atu, “ ‘Aua ‘e te ui atu i le ‘a‘ai, ‘aua fo‘i ‘e te ta‘ua lenei mea i se isi o le ‘a‘ai.”


O le Ta‘utinoga a Peteru e Uiga ‘iā Iesu
( Mata 16.13-20 ; Luka 9.13-21 )

27 ‘Ona maliu atu lea o Iesu ma ona so‘o i nu‘u o Kaisareia Filipo. A o i le ala i latou sa fesili atu Iesu, “Fai mai e a tagata e uiga ‘iā te a‘u, o ai a‘u?”

28 ‘Ona tali mai lea o i latou, “Fai mai isi o oe o Ioane le Papatiso; o isi fo‘i fai mai o oe o Elia; a o isi fai mai o oe o se tasi o perofeta.”

29 ‘Ona fesili atu lea o ia ‘iā te i latou, “A o ‘outou, o le ā so ‘outou manatu o ai a‘u?” ‘Ona tali mai lea o Peteru, “O oe o le Keriso.”

30 ‘Ona vavao lea o i latou e Iesu e ‘aua ne‘i o latou ta‘u atu o ia i se isi.


O A‘oa‘oga a Iesu e Uiga i Lona Maliu ma Lona Toetū
( Mata 16.21-28 ; Luka 9.22-27 )

31 ‘Ona toe amata lea ‘ona a‘oa‘o atu Iesu i ona so‘o, e tatau ‘ona matuā tigā le Atali‘i o le Tagata; o le ā te‘ena fo‘i o ia e toeaina ma ositaulaga sili ma a‘oa‘o tulafono; e fasiotia fo‘i o ia ‘ae toe fa‘atūina mai o ia pe a mavae aso e tolu.

32 Sa manino lava lana fa‘aaliga o lenei matā‘upu ‘iā te i latou; a ‘ua ‘ave o ia e Peteru ma vavao ‘iā te ia.

33 A o Iesu ‘ua silasila atu i ona so‘o, ma vavao ‘iā Peteru, ma fetalai atu, “Alu ‘ese ia i o‘u tua Satani; auā o mea a tagata ‘e te loto i ai ‘ae lē o mea a le Atua.”

34 ‘Ona vala‘au lea e Iesu tagata e to‘atele ‘atoa ma ona so‘o, ma ‘ua fetalai atu ‘iā te i latou, “A i ai se isi o ‘outou e fia mafuta mai ‘iā te a‘u, ia tu‘ua e ia mea o lo‘o pele ‘iā te ia, ‘ae amo lona satauro ma mulimuli mai ‘iā te a‘u.

35 Auā o lē e fia fa‘asaoina lona lava ola e maumau; a o le e fa‘amaumau lona ola ‘ona o a‘u ma le Tala Lelei e fa‘asaoina.

36 Auā o le ā le aogā pe ‘āfai e maua e le tagata le lalolagi uma ‘ae maumau ai lona ola?

37 O le ā fo‘i se mea e avatu e le tagata e totogi a‘i lona ola?

38 Auā so o se isi lava e ma ‘iā te a‘u ma a‘u a‘oa‘oga i lenei tupulaga mulilua ma le agasala, e ma fo‘i le Atali‘i o le Tagata ‘iā te ia pe a sau i le mamalu o lona Tamā fa‘atasi ma ana agelu pa‘ia.”

Samoan Contemporary New Testament © Bible Society of the South Pacific, 2009.

Bible Society of the South Pacific
Volg ons:



Advertensies