Aanlyn Bybel

- Advertensies -

Mareko 6 - Samoan Contemporary New Testament


‘Ua Te‘ena Iesu i Nasareta
( Mata 13.53-58 ; Luka 4.16-30 )

1 Na tu‘ua e Iesu lea mea ‘ae toe maliu atu i lona lava nu‘u; sa mulimuli atu fo‘i ona so‘o ‘iā te ia.

2 ‘Ua o‘o i le Sapati, ‘ona a‘oa‘o atu lea o Iesu i le sunako. Na ofo le to‘atele o tagata na fa‘alogo ‘iā te ia. ‘Ua fai ane i latou, “O fea na maua ai e ia nei a‘oa‘oga? A o fea fo‘i na a‘oa‘oina ai o ia? Se‘i va‘ai i nei mea tetele ‘ua na faia!

3 E lē o ia ‘ea o le kamuta, o le tama a Maria, o le uso o Iakopo, ma Iose ma Iuta ma Simona? Tatou te le o fa‘atasi ‘ea ma ona tuafafine?”

4 ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te i latou, “E aloa‘ia le perofeta i so o se mea e i ai o ia, vaganā ai lona nu‘u moni ma ona tagata ma lona ‘āiga.”

5 ‘Ua le faia e ia se vāvega i lea mea, vaganā ai nai tagata mama‘i to‘aitiiti na fa‘ae‘e atu i ai ona ‘a‘ao ma fa‘amālōlōina.

6 Sa matuā ofo o ia i lo latou le talitonu. ‘Ona fa‘ata‘amilo lea o ia i nu‘u uma ma a‘oa‘o atu i tagata.


‘Ua ‘Auina atu e Iesu So‘o e To‘asefulu ma le Lua
( Mata 10.5-15 ; Luka 9.1-6 )

7 ‘Ua vala‘au atu e ia so‘o e to‘asefulu ma le lua; ‘ua tu‘uina atu ‘iā te i latou le pule e tutuli ai agaga leaga; ‘ona ‘auina atu lea o i latou e ta‘ito‘alua.

8 ‘Ua fa‘atonu fo‘i i latou e ia: “ ‘Ave tau o le to‘oto‘o i le malaga, tu‘u mea‘ai, ‘ato, ma tu‘u‘ese fo‘i tupe mai a ‘outou taga.

9 Fa‘aaogā se‘evae, ma ‘ua lava le ‘ofu e tasi.”

10 ‘Ua fetalai atu fo‘i o ia, “A ‘outou ō atu i se ‘a‘ai, o le fale tou te ulu atu i ai ia ‘outou nonofo ai se‘ia o‘o ‘ina ‘outou tu‘ua lea ‘a‘ai.

11 ‘Ae ‘āfai tou te ō atu i se ‘a‘ai ‘ae le talia ‘outou e tagata ‘ona ‘outou tūtū atu lea o le ‘ele‘ele nai o ‘outou vae e fai ma lapata‘iga ‘iā te i latou; ‘ona ‘outou ō ‘ese lea.”

12 ‘Ona ō lea o i latou ma tāla‘i atu i tagata ia salamō.

13 E tele temoni na tulia e i latou e tele fo‘i tagata mama‘i sa u‘uina i le suāu‘u ma fa‘amālōlōina e i latou.


O le Maliu O Ioane le Papatiso
( Mata 14.1-12 ; Luka 9.7-9 )

14 Sa fa‘alogo le tupu o Herota i tala ‘ua salalau e uiga ‘iā Iesu. Fai mai isi tagata, “O Ioane le Papatiso lenei ‘ua toetū mai nai e ‘ua oti, ‘ua mafai ai e ia ‘ona faia o ia galuega ofoofogia.”

15 A o isi ‘ua fai mai, “O Elia.” A o isi fo‘i ‘ua fai mai, “O le perofeta o ia e pei lava o se tasi o perofeta anamua.”

16 A ‘ua fa‘alogo ai Herota ‘ona fai ane lea o ia, “O Ioane lea na ‘ou vavae‘eseina le ulu ‘ua toetū mai.”

17 Auā o Herota e ona le fa‘atonuga e pu‘e Ioane ma saisai ma tu‘u i le falepuipui. Na faia lea mea e Herota ‘ona o Herotia le avā a lona uso o Filipo, ‘ua toe fai ma ana avā.

18 Auā sa ta‘u atu e Ioane ‘iā Herota, “E sa ‘ona e faiavā i le avā a lou uso.”

19 O lea na ita ai Herotia ‘iā Ioane ma ‘ua fia fasioti ‘iā te ia, peita‘i sa le mafai;

20 auā na iloa lelei e Herota o Ioane o le tagata amiotonu ma le pa‘ia, o lea na mata‘u ai o ia ma puipui ‘iā te ia. Sa fa‘alogo so‘o o ia ‘iā Ioane, ma e ui lava sa lē mautonu o ia i le tele o taimi, ‘ae sa fa‘alogo lava ma le fiafia.

21 Peita‘i na maua le avanoa o Herotia i le aso fānau o Herota. O le aso lea na saunia ai e Herota le ‘aiga tele mo ofisa maualuluga o lona mālō ma ta‘ita‘i‘au ma ali‘i sili o Kalilaia.

22 Sa siva ai i lea aso le tama teine a Herotia, ma sa matuā fiafia Herota ma i latou uma na vala‘aulia. ‘Ona fai atu lea o le tupu i le teine, “Ta‘u mai so o se mea lava ‘e te mana‘o i ai ‘ou te avatua ‘iā te oe.”

23 ‘Ua tautō atu Herota ‘iā te ia, “So o se mea lava ‘e te mana‘o i ai, e o‘o lava i le vaeluagalemū o lo‘u mālō ‘ou te avatua lava.”

24 ‘Ona ulufafo lea o le teine ma fesili atu i lona tinā, “O le ā se mea ‘e te loto i ai?” ‘Ona fai mai ai lea o ia, “O le ulu o Ioane le Papatiso.”

25 ‘Ona toe ulufale fa‘avave mai lea o le teine ma fai atu i le tupu, “ ‘Ou te mana‘o ‘ia e aumai nei ‘iā te a‘u le ulu o Ioane le Papatiso i se tanoa.”

26 Sa matuā mafatia tele le finagalo o le tupu, peita‘i sa manatu o ia e fa‘ataunu‘u pea lana folafolaga i le teine ‘ona o lana tautoga na faia i luma o e na vala‘aulia.

27 O lea na ‘auina atu ai loa e le tupu se tasi o fitafita sa leoleo, ia ‘aumaia le ulu o Ioane; ‘ona alu ai lea o ia ‘ua vavae‘eseina le ulu o Ioane i totonu o le falepuipui,

28 ma ‘aumaia i le tanoa ma avatu i le teine; ‘ua avatu fo‘i e le teine i lona tinā.

29 ‘Ua fa‘alogo so‘o o Ioane i le nei mea, ‘ona ō ane lea o i latou ma ‘ave lona tino ma tu‘u i le tu‘ugamau.


‘Ua Fafagaina e Iesu le To‘alimaafe Tagata
( Mata 14.13-21 ; Luka 9.10-17 ; Ioane 6.1-14 )

30 ‘Ua toe fo‘i mai le ‘au ‘aposetolo ‘iā Iesu, ‘ua fa‘aali atu e i latou ‘iā te ia mea uma sa faia e i latou ma a‘oa‘o atu.

31 E to‘atele fo‘i tagata sa fegasoloa‘i; o lea sa lē mafai ai e Iesu ma ona so‘o ‘ona ‘a‘ai. ‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “Tatou o ia tau lava o i tatou i se mea tu‘ufua se‘i fai sina mālōlōga.”

32 ‘Ona ō atu ai lea o i latou i le va‘a na o i latou lava i le mea tu‘ufua.

33 E to‘atele tagata na iloa atu i latou ‘ua o, ‘ona taufetuli atu ai lea mai ‘a‘ai uma ‘ua ui a uta, ma muamua atu ‘iā te i latou.

34 ‘Ina ‘ua taunu‘u atu Iesu, sa silafia e ia tagata e to‘atele, ‘ona alofa mutimutivale ai lea o ia ‘iā te i latou auā ‘ua pei i latou o mamoe ‘ua leai so latou ta‘ita‘i; ‘ona amata ai lea e ia ona a‘oa‘o atu ‘iā te i latou i mea e tele.

35 ‘Ua o‘o i le afiafi, ‘ona ō ane lea o ona so‘o ma fai ane ‘iā te ia, “O le mea tu‘ufua lenei, ‘ua leva fo‘i le aso;

36 e lelei ‘ona e ‘auina atu i latou i nu‘u e latalata mai e fa‘atau ai ni a latou mea‘ai.”

37 A ‘ua tali atu Iesu ‘iā te i latou, “ ‘Ave i ai e ‘outou ni mea‘ai.” ‘Ona fai mai lea o i latou ‘iā te ia, “ ‘E te mana‘o ‘ea ‘ia matou ō e fa‘atau mai ni mea‘ai e tusa ma le luaselau tenari e fafaga ai i latou?”

38 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te i latou, “O a ni a ‘outou mea‘ai o i ai? O ia se‘i va‘ai.” ‘Ua iloa e i latou, ‘ona fai mai lea ‘iā te ia, “E lima areto ma i‘a e lua.”

39 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te i latou, “Fai atu i tagata uma ia nonofo i vaega i le mutia.”

40 Sa nonofo loa i latou i vaega, o isi vaega e ta‘ito‘aselau a o isi e ta‘ito‘alimasefulu.

41 ‘Ona tago ai lea O Iesu i areto e lima ma i‘a e lua, ‘ua tepa a‘e i le lagi ma fa‘afetai i le Atua. ‘Ona tofitofi lea e ia areto ma tu‘u atu i ona so‘o e tufatufaina atu ‘iā te i latou. ‘Ua fa‘apea fo‘i ‘ona faia i i‘a.

42 ‘Ua ‘a‘ai i latou ma ‘ua mā‘o‘ona.

43 O mea na totoe i le ‘aiga na fu‘e e so‘o i ‘ato ma ‘ua tūtūmu ai ‘ato e sefulu ma le lua.

44 O le aofa‘i o i latou na ‘a‘ai e tusa ma le to‘alimaafe tane.


‘Ua Savali Iesu i Luga o le Vai
( Mata 14.22-33 ; Ioane 6.15-21 )

45 ‘Ona u‘una‘iina lea e Iesu ona so‘o e o i le va‘a ma muamua atu i Petesaita i le isi itū o le vai; ‘ae se‘i ona fa‘atū‘uaina tagata.

46 ‘Ua uma ‘ona fa‘atofā atu o ia i ona so‘o, ‘ona maliu a‘e lea i le mauga e tatalo.

47 E po ane ‘ua i le ogātotonu o le vai le va‘a, a o i uta pea Iesu.

48 ‘Ua silafia e ia ‘ua tigāina ‘ona so‘o e taualo le va‘a ‘ona o le matagi o lo‘o agi mai luma, ‘ona maliu atu ai lea o ia ‘iā te i latou i luga o le vai i se taimi i le vā o le tolu ma le ono i le taeao. Sa foliga mai o le ā maliu loa,

49 a ‘ua iloa atu o ia e i latou o lo‘o savali i luga o le vai, ‘ona manatu ai lea o i latou se aitu, ‘ona ‘alalaga ai lea o i latou.

50 ‘Ua matuā fefefe lava i latou ‘ina ‘ua latou va‘aia o ia. A ‘ua fetalai atu Iesu ‘iā te i latou, “ ‘Ia ‘outou loto tetele! ‘aua tou te fefefe.”

51 ‘Ua maliu atu o ia i totonu o le va‘a ‘ona malū ai lea o le matagi. ‘Ona matuā ofo lea o i latou.

52 Sa le malamalama i latou e uiga i areto; ‘ona o le faigatā o latou loto.


‘Ua Fa‘amālōlōina e Iesu Tagata ma‘i i Kenesareta
( Mata 14.34-36 )

53 ‘Ua o‘o atu i latou i le isi itūvai ‘ona tuta atu lea i le nu‘u o Kenesareta.

54 O le taimi lava na ō ‘ese atu ai i latou mai le va‘a na iloa lelei atu ai e tagata Iesu.

55 ‘Ona taufetuli atu lea o i latou mai i itū uma ma ta si‘i ane tagata mama‘i ‘iā te ia i mea sa maliu atu i ai.

56 O nu‘u uma ma ‘a‘ai ma faoa ‘a‘ai na maliu atu i ai Iesu na ta si‘i ane e tagata o latou tagata mama‘i i malae, ma ‘ai‘oi atu ‘iā te ia se‘i tau lava ‘ina pa‘i atu i latou i ona ‘ofu; ma o i latou uma lava o ē na pa‘i atu ‘iā te ia na fa‘amālōlōina.

Samoan Contemporary New Testament © Bible Society of the South Pacific, 2009.

Bible Society of the South Pacific
Volg ons:



Advertensies