Mareko 14 - Samoan Contemporary New Testament‘Ua Lamatia le Soifua o Iesu ( Mata 26.1-5 ; Luka 22.1-2 ; Ioane 11.45-53 ) 1 ‘Ua toe lua aso o‘o i le tausamiga o le Paseka ma Areto e le Fa‘afefeteina. ‘Ona sā‘ili lea e ositaulaga sili ma a‘oa‘o tulafono se mailei e pu‘e ai Iesu ia fasiotia. 2 ‘Ua fai ane i latou, “E lē tatau ‘ona tatou faia lenei mea i le tausamiga ‘ina ne‘i fa‘asaga tau mai tagata ‘iā te i tatou.” O le Fa‘au‘uina o Iesu i Petania ( Mata 26.6-13 ; Ioane 12.1-8 ) 3 A o taumafa Iesu i le fale o le lepela o Simona i Petania, na alu ane le isi fafine ma le fagu ‘ua gaosia i le ma‘a o le alapasa, ‘ua i ai le suāu‘u manogi taugatā. ‘Ua tata‘e e ia le fagu ma liligi le suāu‘u i le ao o Iesu. 4 Na lē malilie nisi tagata ma fai ane, “ ‘Ua fa‘amaumau aiseā lea suāu‘u manogi? 5 ‘Ana toe fa‘atau atu e silia i le toluselau tenari lona tau, e foa‘iina atu i ē e matitiva.” ‘Ona muimui ai lea o i latou ‘iā te ia. 6 A ‘ua fetalai atu Iesu, “Tu‘u pea ia ‘iā te ia; ‘ua ‘outou fa‘alavelave aiseā ‘iā te ia? ‘Ua faia e ia le mea lelei ‘iā te a‘u. 7 Tou te fa‘atasi pea ma ē matitiva, e mafai lava la ‘ona ‘outou fesoasoani ‘iā te i latou i so o se taimi tou te manana‘o ai, peita‘i tatou te le fa‘atasi pea ma ‘outou. 8 ‘Ua faia e ia le mea na te mafaia; ‘ua u‘uina e ia lo‘u tino e sauni ai mo lo‘u tanuga. 9 O le ‘upu moni ‘ou te ta‘u atu ‘iā te ‘outou, o nu‘u uma lava e tala‘iina i ai le Tala Lelei, o le a ta‘ua ai le mea ‘ua faia e le nei fafine e fa‘amanatuina ai o ia.” ‘Ua Loto Iuta e Fa‘alataina Iesu ( Mata 26.14-16 ; Luka 22.3-6 ) 10 ‘Ona alu lea o Iuta le Sekara, o le tasi o le to‘asefulu ma le lua, i ositaulaga sili ‘ina ‘ia fa‘alataina e ‘iā Iesu ‘iā te i latou. 11 ‘Ua fa‘alogo ai i latou ‘ona fiafia ai lea ma folafola atu o le ā latou foa‘iina atu ni tupe ‘iā te ia. ‘Ona amata loa lea ‘ona sā‘ili e Iuta se avanoa lelei e fa‘alataina ai o ia. ‘Ua Taumafa Iesu i le Paseka Fa‘atasi ma ona so‘o ( Mata 26.17-25 ; Luka 22.7-14 , 21-23 ; Ioane 13.21-30 ) 12 O le ulua‘i aso o le tausamiga o Areto e le Fa‘afefeteina, o le aso lea e fasi ai mamoe mo le Paseka, na fesili atu ai so‘o o Iesu ‘iā te ia, “O fea ‘e te finagalo matou te o e sauni ‘e te taumafa ai i le Paseka?” 13 ‘Ona ‘auina atu lea e ia so‘o e to‘alua, ma fetalai atu ‘iā te i lā‘ua, “Ō atu ia i le ‘a‘ai, ma o le a ‘oulua fetaia‘i ai ma le tamaloa o lo‘o ‘ave le vai ‘omea. ‘Ia ‘oulua mulimuli ‘iā te ia, 14 ma o le mea e ulufale atu i ai o ia ‘ia ‘oulua fesili atu i le matai o le ‘āiga, ‘ ‘Ua fai mai le A‘oa‘o, O fea lo‘u potu, se‘i o matou ‘a‘ai ai le Paseka ma o‘u so‘o?’ 15 O le ā fa‘aali atu e ia ‘iā te ‘oulua le potu i le falealuga ‘ua uma ‘ona saunia; o inā ‘e te lua saunia mo i tatou.” 16 ‘Ona ō lea o ia so‘o i le ‘a‘ai ma iloa ai mea uma e pei ‘ona fetalai atu ai Iesu ‘iā te i lā‘ua, ‘ona la saunia loa lea o le Paseka. 17 ‘Ua o‘o i le afiafi, ‘ona maliu ane lea o Iesu ma ona so‘o e to‘asefulu ma le lua. 18 A o taumamafa i latou, ‘ua fetalai atu Iesu, “O le ‘upu moni ‘ou te ta‘u atu ‘iā te ‘outou, o se isi o ‘outou o lo‘o ‘a‘ai fa‘atasi nei ma a‘u na te fa‘alataina a‘u.” 19 ‘Ona tigā ai lea o i latou, ‘ua ta‘ito‘atasi ma fesili atu ‘iā te ia, “O a‘u ‘ea?” 20 ‘Ona tali atu lea o Iesu, “O sē tasi o le to‘asefulu ma le lua e fufui fa‘atasi e i mā‘ua ni fasi mea‘ai i le ipu, o ia lea. 21 Auā e alu lava le Atali‘i o lē Tagata e pei ‘ona tusia ‘iā te ia, ‘ae talofa i lē na te fa‘alataina le Atali‘i o le Tagata; e sili pe ana lē fānau mai lea tagata.” O le Talisuaga a le Ali‘i ( Mata 26.26-30 ; Luka 22.15-20 ; 1 Kori 11.23-25 ) 22 A o ‘a‘ai i latou, ‘ua tago Iesu i le areto, ‘ua fa‘afetai; ‘ona tofitofi ai lea ma avatu ‘iā te i latou, ma fetalai atu, “Inā fetāgofi ia i ai, o lo‘u tino lenei.” 23 ‘Ua tago fo‘i o ia i le ipu, ‘ua fa‘afetai, ‘ona avatu ai lea e ia ‘iā te i latou, ma ‘ua feinu ai i latou uma. 24 ‘Ua fetalai atu Iesu, “O lo‘u toto lenei, o le toto o le feagaiga, ‘ua fa‘amaligiina mo tagata e to‘atele. 25 O le ‘upu moni ‘ou te ta‘u atu ‘iā te ‘outou, ‘ou te lē toe inu lava i lenei uaina se‘ia o‘o i le aso ‘ou te inu ai i le uaina fou i le Mālō o le Atua.” 26 ‘Ua uma ‘ona usuina la latou pese, ‘ona ō atu ai lea o i latou i le Mauga o Olive. ‘Ua Valo‘ia e Iesu Fa‘afitiga a Peteru ( Mata 26.31-35 ; Luka 22.31-34 ; Ioane 13.36-38 ) 27 ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te i latou, “O le ā sosola ‘ese ‘outou uma ‘ae tu‘ua a‘u i le po nei; auā ‘ua tusia, ‘ ‘Ou te taina le leoleo mamoe ‘ona ta‘ape‘ape ai lea o mamoe.’ 28 ‘Ae a toe fa‘atūina mai a‘u, ‘ona ‘ou muamua atu ai lea ‘iā te ‘outou i Kalilaia.” 29 ‘Ua tali atu Peteru, “E ui lava ‘ina sosola ‘ese isi tagata uma, e lē fa‘apenā a‘u.” 30 ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā Peteru, “O le ‘upu moni ‘ou te ta‘u atu ‘iā te oe, o le aso nei lava i le po nei, a o le‘i vivini fa‘alua moa, o le ā e fa‘afitia fa‘atolu a‘u.” 31 A ‘ua tali fa‘amalosi atu Peteru, “E i‘u lava ‘ina ta oti fa‘atasi ma oe e lē mafai ‘ona ‘ou fa‘afitia oe.” Sa fa‘apenā fo‘i ‘ona fai atu isi so‘o uma. ‘Ua Tatalo Iesu i Ketesemane ( Mata 26.36-46 ; Luka 22.39-46 ) 32 ‘Ua o‘o atu i latou i le fanua o Ketesemane, ‘ona fetalai atu lea o Iesu i ona so‘o, “Nonofo ia ‘outou ‘i‘inei ‘ae se‘i ‘ou tatalo.” 33 ‘Ona ‘ave lea e ia o Peteru ma Iakopo ma Ioane, ma ‘ua amata loa ‘ona ōi ma ātu lona finagalo. 34 ‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “ ‘Ua matuā tigā lo‘u loto e o‘o i le oti. Nonofo ia ‘i‘inei ma ‘ia ‘outou mataala.” 35 ‘Ua maliu fa‘aitiiti atu o ia i luma, ‘ona fa‘apa‘ū lea o ia i le ‘ele‘ele ma tatalo ‘ina ‘ia mavae atu lea itūlā pe ‘āfai e mafai. 36 ‘Ona tatalo lea o ia, “Lo‘u Tamā e, ‘e te mafaia mea uma lava; ‘ave ‘ese ia lenei ipu ‘iā te a‘u; peita‘i ia le faia lo‘u loto a o lou finagalo.” 37 ‘Ua fo‘i ane o ia i ona so‘o e to‘atolu o momoe; ‘ona fesili atu lea o ia ‘iā Peteru, “Simona e, ‘ua e moe ‘ea? ‘E te lē mafaia ‘ea ‘ona mataala i se itūlā e tasi? 38 Inā mataala ia ma tatalo ‘ina ne‘i o‘o mai le fa‘aosoosoga ‘iā te ‘outou; ‘ua mana‘o i ai le loto a o le tino ‘ua vaivai.” 39 ‘Ua toe maliu ‘ese o ia ma tatalo i ‘upu lava e tasi. 40 ‘Ua toe fo‘i atu i ona so‘o ‘ua toe momoe fo‘i, auā ‘ua faigatā ‘ona pupula o latou mata. ‘Ua le iloa fo‘i e i latou se ‘upu e tali atu ai ‘iā te ia. 41 ‘Ua toe fo‘i atu o ia o lona fa‘atolu lea, ‘ua fetalai atu ‘iā te i latou, “Inā momoe pea ia ma mālōlō. ‘Ua lava lea! ‘Ua o‘o mai le taimi e fa‘alataina ai le Atali‘i o le Tagata i lima o tagata agasala. 42 Tutū ia i luga tatou o; ‘ua latalata mai lē na te fa‘alataina oe.” O le Pu‘eina o Iesu ( Mata 26.47-56 ; Luka 22.47-53 ; Ioane 18.3-12 ) 43 A o fetalai atu o ia, ‘ae taunu‘u ane loa Iuta, o le tasi o le to‘asefulu ma le lua. ‘Ua fa‘atasi fo‘i ma ia le ‘au o lo‘o ō mai ma pelu ma uatogi ma ositaulaga sili ma a‘oa‘o tulafono ma toeaina. 44 Na tu‘uina atu fo‘i e Iuta le fa‘ailoga i le ‘au, e fa‘apea: “O le tagata ‘ou te sogi atu i ai o ia lenā o lo‘o ‘outou sā‘ilia. ‘Ia ‘outou pu‘eina loa o ia, ma ta‘ita‘iina atu ma tāofimauina.” 45 ‘Ona alu ane lea o Iuta ma fai atu, “Le a‘oa‘o e!” ‘ua sogi atu fo‘i o ia ‘iā te ia. 46 ‘Ona pu‘eina lea o ia e i latou. 47 O le tasi o i latou o ē na tutū ai ‘ua se‘i lana pelu ma tipi‘esea ai le taliga o le ‘au‘auna a le ositaulaga. 48 ‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “Po ‘ua ‘outou ō mai ‘ea ma pelu ma uatogi e pu‘e ‘iā te a‘u e peiseaī se faomea? 49 Sa tatou fa‘atasi so‘o i le malumalu, sa ‘ou a‘oa‘o atu ai ‘ae tou te le‘i pu‘eina lava a‘u. ‘Ae peita‘i ‘ina ‘ia taunu‘u ai le Tusi.” 50 ‘Ona tu‘ua lea o ia e i latou ‘ae sosola. 51 Na mulimuli atu fo‘i ‘iā te ia le isi taule‘ale‘a sa pulupulu i le ‘ie lino, ‘ona pu‘eina lea o ia e i latou; 52 peita‘i na tu‘ua e ia le ‘ie lino ‘ae sola ‘ua le lavalava. O Iesu i Luma o le Fono ( Mata 26.57-68 ; Luka 22.54-55 , 63-71 ; Ioane 18.13-14 , 19-24 ) 53 ‘Ua ta‘ita‘iina Iesu e i latou i le fale o e ositaulaga sili, ‘ona fa‘apotopoto atu lea ‘iā te ia o ositaulaga sili ma toeaina ma a‘oa‘o tulafono. 54 Na mulimuli mamao mai Peteru ma ‘ua alu atu i le lotoā o le fale o le ositaulaga sili. Sa nofo ai i inā fa‘atasi ma leoleo o le malumalu ma fa‘amafanafana ai i le afi. 55 ‘Ona taumafai lea o ositaulaga ma le Fono ‘atoa e sā‘ili ni molimau ‘ina ‘ia fasiotia ai o ia, ‘ae le‘i maua. 56 E tele tagata na faia ni moliga pepelo e uiga ‘iā Iesu, ‘ae le tutusa a latou mau. 57 A o nisi tagata na tutū a‘e ma fai le molimau pepelo e uiga ‘iā te ia, fai mai, 58 “Na matou fa‘alogo o tautala o ia fa‘apea, ‘O le a ‘ou lepetia le malumalu lenei sa faia e lima, ma ‘ou faia le isi malumalu e le‘i faia e lima i aso e tolu.’ ” 59 ‘Ae o‘o lava ia i latou nei, e le‘i tutusa a latou mau. 60 ‘Ona tula‘i lea o le ositaulaga sili i luma o i latou ma fesili ‘iā Iesu, “E leai ‘ea sau tali i nei mea ‘ua molia ai oe e i latou?” 61 ‘Ae le‘i tali atu o ia i se ‘upu. ‘Ona toe fesili atu lea o le ositaulaga sili ‘iā te ia, “O oe ‘ea o le Keriso, o le Alo o lē e vi‘ia?” 62 ‘Ona tali atu lea o Iesu, “O lea lava; o le ā ‘outou iloa fo‘i le Atali‘i o le Tagata o lo‘o nofo i le itū taumatau o lē ona le malosi uma lava, e sau fo‘i o ia i ao o le lagi.” 63 ‘Ona saeia lea e le ositaulaga sili ‘ona ‘ofu ma fai atu, “O ā nisi molimau tatou te mana‘omia? 64 ‘Ua ‘outou fa‘alogo i ‘upuleaga. O le ā so ‘outou tāofi?” ‘Ona manatu ai lea o i latou uma e fa‘asalaina o ia i le oti. 65 ‘Ona feanu lea o nisi ‘iā te ia, ‘ua fusi fo‘i e i latou ‘ona mata ma fetu‘i ‘iā te ia, ma fai mai, “Inā vavalo mai ia!” ‘Ona ulagia lea o ia e leoleo ma tau fai po atu ‘iā te ia. ‘Ua Fa‘afitia Iesu e Peteru ( Mata 26.69-75 ; Luka 22.56-62 ; Ioane 18.15-18 , 25-27 ) 66 A o i ai pea Peteru i le lotoā o le maota o le ositaulaga sili, sa alu ane le isi ‘au‘auna fafine a le ositaulaga sili, 67 ‘ua va‘ai atu ‘iā Peteru o lo‘o fa‘amafanafana i le afi ‘ona pulato‘a lea o ia ‘iā te ia ma fai atu, “O oe fo‘i sa ‘oulua fa‘atasi ma Iesu le Nasareta.” 68 A ‘ua fa‘afiti o ia ma fai atu “ ‘Ou te le iloa, ‘ou te lē malamalama fo‘i i le mea o lo‘o e fai mai ai.” ‘Ona aga‘i atu lea o ia i fafo i le faitoto‘a ‘ae vivini loa moa. 69 ‘Ua toe iloa o ia e le ‘au‘auna fafine ma ‘ua fai atu o ia i ē na tutū ai, “O le isi lenā o i latou.” 70 A ‘ua toe fa‘afiti fo‘i Peteru. ‘Ua toe itiiti ane, ‘ona toe fai atu lea ‘iā Peteru o ē na tutū ai, “O oe moni lava o le isi o i latou; auā o oe o le Kalilaia.” 71 ‘Ona tautō ai lea o Peteru: “ ‘Ou te le iloa lava lea tagata ‘ua ‘outou fai mai ai.” 72 O le taimi tonu lea na vivini fa‘alua ai moa; ‘ona manatua lea e Peteru le ‘upu na fai atu ai Iesu ‘iā te ia, “A o le‘i vivini fa‘alua moa ‘e te fa‘afitia fa‘atolu a‘u.” ‘Ona tagi ai lea o ia. |
Samoan Contemporary New Testament © Bible Society of the South Pacific, 2009.
Bible Society of the South Pacific