Aanlyn Bybel

- Advertensies -

Luka 6 - Samoan Contemporary New Testament


O le Matā‘upu e Uiga i le Sapati
( Mata 12.1-8 ; Mare 2.23-28 )

1 Na maliu ane Iesu i totonu o le fa‘ato‘aga saito i le isi Sapati, ‘ona ‘o‘oto ai lea e ona so‘o fua o saito, ‘ua mili i o latou lima ma ‘a‘ai ai.

2 ‘Ona fai ane lea o nisi o faresaio, “ ‘Ua faia aiseā e ‘outou le mea e sa ‘ona faia i le Sapati?”

3 ‘Ua tali atu Iesu ‘iā te i latou, “Tou te le‘i faitau ‘ea i le mea na faia e Tavita ‘ina ‘ua fia ‘a‘ai i latou ma lana ‘au malaga?

4 Na ulu atu o ia i le fale o le Atua, ‘ua ‘ai i areto na laulauina i luma o le Atua, ma ‘ua avatu fo‘i e ia i lana ‘au malaga e ‘a‘ai ai. A o mea ia e sa i so o se isi ‘ona ‘ai ai, vaganā ositaulaga.”

5 ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te i latou, “O le Atali‘i o le Tagata, o le Ali‘i o ia o le Sapati.”


O le Tamaloa e Pe Lona Lima
( Mata 12.9-14 ; Mare 3.1-6 )

6 O le isi Sapati na ulu atu ai Iesu i le sunako ma a‘oa‘o atu ai. Sa i ai le tamaloa e pe lona lima taumatau.

7 O nisi o a‘oa‘o tulafono ma faresaio sa fia maua e i latou se mea e molia ai Iesu i le tulafono; o lea na lamalama ai i latou ‘iā te ia pe na te fa‘amālōlōina se isi i le Sapati.

8 A ‘ua silafia e Iesu o latou manatu, ‘ona fetalai atu lea o ia i lē ‘ua pe lona lima, “Tu ia i luga ma sau i luma nei!” ‘Ona tula‘i lea o ia ma alu atu i luma.

9 ‘Ona fesili atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “O le ā le mea ‘ua fai mai ai le tulafono e ao ‘ona fai i le Sapati? ‘Ia agalelei po o le agaleaga? ‘Ia fa‘aola po o le fasioti?”

10 ‘Ua silasila solo o ia ‘iā i latou uma, ‘ona fetalai atu lea o ia i lē na ma‘i, “Fa‘asa‘o lou lima.” ‘Ua fa‘apea ‘ona faia e ia, ma ‘ua toe lelei ai lona lima.

11 A ‘ua tūtūmu i latou i le ita, ma taupulepule loa i se mea e faia ‘iā Iesu.


‘Ua Filifilia e Iesu le ‘Au ‘Aposetolo e To‘asefulu ma le Lua
( Mata 10.1-4 ; Mare 3.13-19 )

12 O le isi aso na maliu a‘e ai Iesu i le mauga e tatalo; na ‘atoa le po o tatalo i le Atua.

13 ‘Ua ao, ‘ona vala‘au atu lea o ia i ona so‘o, ma ‘ua filifili mai ‘iā te i latou le to‘asefulu ma le lua, ma fa‘aigoa o ‘aposetolo.

14 O Simona (na fa‘aigoa fo‘i e ia o Peteru) ma Anetere‘a lona uso, o Iakopo ma Ioane, o Filipo ma Patolomaio.

15 O Mataio ma Toma, o Iakopo le atali‘i o Alefaio ma Simona le Selote.

16 O Iuta fo‘i le atali‘i o Iakopo, ma Iuta le Sekara, o lē na fa‘alataina o ia.


‘Ua A‘oa‘o Atu Iesu ma Fa‘amālōlō i ē e Mama‘i
( Mata 4.23-25 )

17 ‘Ua maliu ifo o ia fa‘atasi ma i latou, ‘ona tu ai lea o Iesu i le mea laugatasi fa‘atasi ma ona so‘o e to‘atele. Sa i ai fo‘i tagata e to‘atele mai Iutaia ma Ierusalema, ‘atoa ma ‘a‘ai tu matāfaga o Turo ma Saitonu.

18 Na ō mai i latou e fa‘alogologo ‘iā te ia, ma ‘ia fa‘amālōlōina o latou ma‘i; o tagata fo‘i sa mafatia i agaga leaga, ‘ua ō mai ma ‘ua fa‘amālōlōina i latou.

19 O tagata uma lava na taumafai e pa‘i atu ‘iā te ia, auā sa alu atu le mana nai ‘iā te ia ma fa‘amālōlōina ai i latou uma.


O le Fiafia ma le Fa‘anoanoa
( Mata 5.1-12 )

20 ‘Ua silasila atu Iesu i ona so‘o ma fetalai atu i ai: “ ‘Amu‘ia ‘outou o lo‘o matitiva, auā e fai mo ‘outou le Mālō o le Atua.

21 ‘Amu‘ia ‘outou o lo‘o fia ‘a‘ai nei, auā o le a mā‘o‘ona ‘outou. ‘Amu‘ia ‘outou o lo‘o fētāgisi nei, auā e ‘oli‘oli ‘outou.

22 “ ‘Amu‘ia ‘outou pe a ita mai tagata ‘iā te ‘outou, ma fa‘ate‘a‘eseina, ma fāifāi mai ‘iā te ‘outou, ma ta‘uleagaina ‘outou ‘ona o le Atali‘i o le Tagata.

23 ‘Ia ‘outou ‘oli‘oli pe a tupu se mea fa‘apenā ‘iā te ‘outou, ‘ia ‘outou matuā fiafia fo‘i auā ‘ua i ai i le lagi lo ‘outou taui e matuā tele; auā o mea fo‘i na faia e o latou tamā ma perofeta.

24 “ ‘Ae talofa ‘iā te ‘outou o lo‘o tamao‘āiga nei, ‘ua maua nei lava e ‘outou lo ‘outou taui.

25 Talofa ‘iā te ‘outou o lo‘o mā‘o‘ona nei, o le a matuā fia ‘a‘ai ‘outou. Talofa ‘iā te ‘outou o lo‘o ‘oli‘oli nei, o le ā fa‘anoanoa ma fētāgisi ‘outou.

26 “Talofa ‘iā te ‘outou pe ā ta‘uleleia ‘outou e tagata, auā sa fa‘apenā fo‘i ‘ona ta‘uleleia e o latou tamā perofeta pepelo.


Alofa i Fili
( Mata 5.38-48 ; 7.12 )

27 “A ‘ou te ta‘u atu ‘iā te ‘outou nā o lo‘o fa‘alogologo mai: ‘Ia ‘outou alolofa atu i ē e ita mai, ma agalelei atu i ē e ‘ino‘ino mai ‘iā te ‘outou.

28 ‘Ia ‘outou fa‘amanuia atu i ē e fetu‘u ‘iā te ‘outou, ma tatalo mo i latou o ē e fa‘aleaga mai ‘iā te ‘outou.

29 ‘Āfai e po atu e se tagata le isi ou ‘alafau, ia liliu atu i ai ma le isi; ‘āfai ‘ua ‘ave e se isi lou peleue, ‘ia avatu fo‘i i ai ma lou ‘ofutino.

30 So o se mea e ōle mai ai se tagata ‘iā te oe, ‘ave i ai; ‘āfai fo‘i ‘ua ‘ave e se isi sau mea, ‘aua ‘e te toe fai i ai e aumai.

31 ‘Ia ‘outou faia i isi tagata mea ‘ua ‘outou manana‘o latou te faia mai ‘iā te ‘outou.

32 “ ‘Āfai tou te alolofa atu tau lava o i latou o ē e alolofa mai ‘iā te ‘outou, o le ā se isi manuia tou te toe fa‘amoemoe i ai? E o‘o lava i tagata agasala e fa‘apenā fo‘i ‘ona faia e i latou.

33 ‘Āfai fo‘i tou te fai atu mea lelei tau lava o i latou o e fai mai mea lelei ‘iā te ‘outou, o le ā se isi manuia tou te fa‘amoemoe i ai? E o‘o lava i tagata agasala e fa‘apenā fo‘i ‘ona faia e i latou.

34 ‘Āfai tou te fa‘atagaina atu ni ‘aitalafu tau lava o i latou o ē e mafai ‘ona toe totogiina mai, o le ā la se manuia tou te toe fa‘amoemoe i ai? E fa‘ataga fo‘i e tagata agasala ‘aitalafu i isi tagata agasala, o ē e mafai ‘ona toe totogiina mai.

35 A o ‘outou, ‘ia ‘outou alolofa atu i ē e ita mai, ma faia mea lelei mo i latou; avatu i ē e fia ‘aitalafu ‘iā te ‘outou, ‘ae ‘aua le fa‘amoemoe e toe totogi mai. A fa‘apenā ‘ona ‘outou faia, o le a maua e ‘outou le taui e tele, e fai fo‘i ‘outou ma atali‘i o le Atua Silisili‘ese; auā e agalelei pea o ia i ē e lē loto fa‘afetai, ma ē e manatu fa‘apito.

36 ‘Ia mutimutivale lo ‘outou alofa, e pei ‘ona alofa mutimutivale lo ‘outou Tamā.


O le Fefa‘amasinoa‘i
( Mata 7.1-5 )

37 “ ‘Aua tou te fa‘amasino atu i isi tagata, ‘ina ne‘i fa‘amasinoina ‘outou, ‘aua fo‘i tou te fa‘asala i nisi, ‘ina ne‘i fa‘asalaina ‘outou, ‘ia ‘outou fa‘amāgalo i isi tagata, ‘ona fa‘amāgaloina fo‘i lea o ‘outou.

38 ‘Ia ‘outou foa‘i atu i isi tagata mea o lo‘o latou fia maua, ‘ona foa‘iina atu fo‘i lea ‘iā te ‘outou mea ‘ua ‘outou fia maua. O le a matuā fa‘atūtūmuina ‘outou i le tamao‘āiga, e foa‘iina mai ‘iā te ‘outou. Auā fo‘i, o le mea tou te fai atu i isi tagata, e toe fai mai fo‘i e isi tagata ‘iā te ‘outou.”

39 ‘Ua fa‘amatala atu fo‘i e Iesu le isi tala fa‘atusa ‘iā te i latou: “E mafai ‘ea e le tauaso ‘ona ta‘ita‘i le isi tauaso? E lē pa‘u‘ū ai ‘ea i lā‘ua uma i le ‘autū?

40 E leai se tagata a‘oga e sili a‘e sona poto i lo lona faia‘oga, ‘ae a uma ‘ona a‘oa‘oina lelei o ia, ‘ona pei lava lea o ia o lona faia‘oga.

41 “E mafai fa‘apefea ‘ona e iloa atu si otaota itiiti i le mata o lou uso, a o lo‘o i lou lava mata se ogāla‘au tele?

42 E mafai fo‘i fa‘apefea ‘ona e fai atu i lou uso, sole, ‘Tu‘u mai lou mata se‘i ‘ou ‘eu‘eseina si otaota itiiti lenā e i ai,’ ‘ae ‘e te lē o iloa le ogāla‘au telē o lo‘o i lou lava mata? O oe o le tagata pepelo! ia muamua ‘ona ‘ave‘ese le ogāla‘au telē o lo‘o i lou mata, ‘ona fa‘ato‘ā mafai ai lea ‘ona e iloa lelei, ma ‘eu‘ese le otaota itiiti mai le mata o lou uso.


O le La‘au ma ona Fua
( Mata 7.16-20 ; 12.33-35 )

43 “E leai se la‘au lelei e mafai ‘ona fua mai i ni fua leaga; e lē mafai fo‘i e se la‘au leaga ‘ona fua mai i ni fua lelei.

44 E iloa le la‘au i ona fua; tou te lē tauina mai ni mati mai la‘au tuitui, po o ni fuifui vine mai la‘au talatala.

45 O le tagata lelei na te fa‘atinoina mea lelei mai le fa‘aputugā o mea lelei o lo‘o i lona loto; o le tagata leaga fo‘i na te fa‘atinoina mea leaga mai le tele o mea leaga o lo‘o i lona loto. Auā e fa‘aalia i ‘upu a le tagata mea o lo‘o tumu i lona loto.


O Tagata e To‘alua na Fausia o Lā‘ua lava Fale
( Mata 7.24-27 )

46 “Aiseā tou te vala‘au mai ai ‘iā te a‘u, ‘Le Ali‘i e, le Ali‘i e,’ ‘ae tou te lē faia mea ‘ou te fai atu ai ‘iā te ‘outou?

47 O lē e sau ‘iā te a‘u ma fa‘alogo i a‘u ‘upu, ma usita‘i loa, ‘ou te fa‘atusaina fa‘apenei.

48 E tusa ia ma le tagata na fausia lona fale; na ‘eli maulalo ma fa‘ata‘oto le fa‘avae i luga o le papa, ‘ina ‘ua tatafe mai vai i lea fale, sa lē gāoioi, auā sa lelei ‘ona fausia.

49 A o lē ‘ua fa‘alogo i a‘u ‘upu ‘ae lē faia, e tusa ia ma le tagata na fausia fa‘ati‘eti‘e lona fale i luga o le ‘ele‘ele, e aunoa ma se fa‘avae; ‘ua tafe mai i ai vai, ‘ona pa‘ū loa lea i lalo, ‘ua matuā nutipalaina lava.”

Samoan Contemporary New Testament © Bible Society of the South Pacific, 2009.

Bible Society of the South Pacific
Volg ons:



Advertensies