Aanlyn Bybel

- Advertensies -

Luka 14 - Samoan Contemporary New Testament


‘Ua Fa‘amālōlō e Iesu le Tagata Ma‘i

1 Na maliu atu Iesu i le fale o le isi ta‘ita‘i o faresaio i le Sapati e taumafa ai; ‘ona lamalama lea o ia e i latou.

2 ‘Ua alu ane fo‘i i ona luma le tagata ‘ua maua i le ma‘i fulafula.

3 ‘Ona fetalai atu lea o Iesu i a‘oa‘o tulafono ma faresaio, “ ‘Ua tusa ‘ea ma le tulafono le fa‘amālōlō o ma‘i i le Sapati pe leai?”

4 A ‘ua leai sa latou ‘upu e fai mai. ‘Ona pa‘i atu lea o Iesu i le tagata ma‘i, ‘ua fa‘amālōlō ‘iā te ia, ma tu‘u atu loa o ia e alu.

5 ‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “ ‘Āfai e pa‘ū i le vai‘eli se asini po o se povi a se isi o ‘outou i le Sapati, e lē sisi a‘e loa ‘ea i luga i le Sapati?”

6 A ‘ua lē mafai ‘ona tali mai i latou ‘iā te ia i lea mea.


O le Agalelei ma le Loto Maualalo

7 Na silafia e Iesu nisi o le ‘au vala‘aulia o lo‘o filifili i nofoaga sili e nonofo ai, ‘ona fetalai atu lea o ia i le tala fa‘atusa ‘iā te i latou,

8 “A vala‘auina oe e se isi i se taumafataga o se fa‘aipoipoga, ‘aua ‘e te fia nofo i le nofoaga sili, ‘ina ne‘i i ai se isi o le ‘au vala‘aulia e sili ‘iā te oe.

9 ‘Ona alu atu lea o lē na vala‘auina ‘oulua ma fai atu ‘iā te oe, ‘Se‘i nofo atu i inā le ali‘i nei!’ ‘Ona e alu ai lea ma le māasiasi i le nofoaga fa‘atauva‘a.

10 A o le mea tatau pe ‘āfai e vala‘auina oe, ia e alu ma nofo i le nofoaga aupito maulalo, ‘ina ‘ia sau lē na vala‘auina oe, ma fai atu ‘iā te oe, ‘La‘u uō e, sau ia i luga nei, i le nofoaga sili lenei mo oe!’ ‘Ona mamalu ai lea o oe i luma o le ‘au vala‘aulia uma lava.

11 Auā o lē e fa‘amaualugaina o ia e ia lava, e fa‘amaualaloina lea; a o lē e fa‘amaualaloina o ia e ia lava, e fa‘amaualugaina lea.”

12 ‘Ua fetalai atu fo‘i Iesu i lē na vala‘auina o ia, “ ‘Āfai ‘e te saunia se taumafataga māmā, po o se taumafataga tele, ‘aua ‘e te tala‘iina i au uō, po o ou uso, po o tagata tou te ‘āiga, po o tagata mau‘oloa tou te tuā‘oi; auā e toe vala‘auina mai fo‘i oe e i latou e pei ‘ona e faia, ‘ona toe tauia mai ai lea o oe.

13 Peita‘i, a e saunia se ‘aiga, ia vala‘auina ē e matitiva, ma ē e mama‘i, ‘atoa ma ē e pipili ma ē e tauaso;

14 ‘ona manuia ai lea o oe, auā e lē mafai ‘ona toe tauia mai e i latou ‘iā te oe, ‘ae tauia oe e le Atua, pe a toe tutū mai le ‘au amiotonu nai e ‘ua oti.”


O le Tala Fa‘atusa i le Taumafataga Tele
( Mata 22.1-10 )

15 ‘Ua fa‘alogo le tasi o ē na nonofo i le laulau i nei mea, ‘ona fai atu lea o ia ‘iā Iesu, “ ‘Amu‘ia le tagata e ‘ai i le la‘o‘ai i le Mālō o le Atua!”

16 ‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “Na saunia e le isi tagata le taumafataga tele, ma ‘ua vala‘auina ai e ia tagata e to‘atele.

17 ‘Ua o‘o i le taimi e fai ai le taumafataga, ‘ona ‘auina atu lea e ia o lana ‘au‘auna e fai atu i ē na vala‘auina, ‘O mai ia ‘ua mae‘a ‘ona saunia mea uma!’

18 A ‘ua taufai fa‘afiti mai i latou uma ma fesi‘osi‘oa‘i. ‘Ua fai ane lē na muamua i le ‘au‘auna, ‘Malie fa‘aavanoa mai a‘u, se‘i ‘ou alu ‘ou te matamata i lo‘u fanua na fa‘atau.’

19 ‘Ua fai ane fo‘i le isi, ‘ ‘Ua ‘ou fa‘atauina povi e sefulu. Malie fa‘aavanoa mai a‘u, se‘i ‘ou alu nei e fa‘ata‘ita‘i.’

20 A o le isi fo‘i ‘ua fai ane, ‘ ‘Ua fa‘ato‘ā uma nei ‘ona ‘ou fa‘aipoipo; o le mea lea ‘ua lē mafai ai ‘ona ‘ou alu atu.’

21 “ ‘Ua fo‘i atu le ‘au‘auna ma fa‘amatala atu nei mea uma i lona ali‘i. ‘Ona ita ai lea o le ali‘i, ‘ua fai atu fo‘i i lana ‘au‘auna, ‘Fa‘avave atu ia i ala tetele, ma alatua o le ‘a‘ai, ma aumai ē e matitiva ma ē e mama‘i, ‘atoa ma ē e pipili ma ē e tauaso.’

22 ‘Ona fai ane lea o le ‘au‘auna, ‘Ali‘i e, ‘ua uma ‘ona fa‘ataunu‘uina o lau fa‘atonuga, a o lo‘o gaogao pea le fale.’

23 O lea na fai atu ai loa le ali‘i i le ‘au‘auna, ‘Alu atu ia i ala‘alo ma alagālue, ma tauānau tagata e ō mai, ‘ina ‘ia tumu ai lo‘u fale.

24 Auā ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, e leai lava se isi o i latou nā na vala‘auina, e tofo i sina mea‘ai o la‘u la‘o‘ai.’ ”


O le Taui o le ‘Avea ma So‘o
( Mata 10.37-38 )

25 Sa o fa‘atasi Iesu ma tagata e to‘atele, ‘ona fāliu lea o ia ma fetalai atu ‘iā te i latou,

26 “ ‘Āfai e sau se isi ‘iā te a‘u, ‘ae lē tu‘u‘esea e ia mai lona loto le manatu i lona tamā ma le tinā, ma le avā ma le fānau, ‘atoa ma ona uso ma ona tuafāfine, e o‘o fo‘i ‘iā te ia lava, e lē mafai ‘ona ‘avea o ia ma o‘u so‘o.

27 O sē e lē ‘ave lona satauro ma mulimuli mai ‘iā te a‘u, e lē mafai ‘ona fai o ia ma o‘u so‘o.

28 “ ‘Āfai fo‘i e manatu se isi o ‘outou e ati a‘e se ‘olo, e muamua lava ‘ona nofo o ia i lalo ma faitau tupe, ‘ina ‘ia iloa ai po ‘ua lava.

29 Auā ‘āfai na te tu‘u le fa‘avae ‘ae lē mafai e ia ‘ona fa‘auma, o le a tauemu loa ‘iā te ia i latou uma o ē e va‘ai i ai ma fai ane,

30 ‘O le ali‘i lenei na ‘ona amata e ia se mea, ‘ae na te lē mafaia ‘ona fa‘auma.’

31 “ ‘Āfai fo‘i e alu atu se tupu ma ‘ona tagata e sefulu afe e tau ma se isi tupu, o lē o lo‘o sau ‘iā te ia ma ona tagata e luasefuluafe, e lē muamua ‘ea ‘ona nofo o ia i lalo, ma fuafua pe mata ‘ua lava lona malosi e tau ai ma le isi tupu?

32 ‘Āfai na te lē mafaia, e ‘auina atu loa e ia se sāvali i le isi tupu manū o lo‘o mamao, e talosaga atu ai mo se filemū.

33 E fa‘apenā fo‘i se tasi o ‘outou na te lē tu‘u‘esea mea uma o lo‘o ‘iā te ia, e lē mafai lava ‘ona ‘avea o ia ma o‘u so‘o.


O le Masima ‘ua lē Aogā
( Mata 5.13 ; Mare 9.50 )

34 “O le mea lelei le masima, ‘ae ‘āfai e māgalo, o le ā se mea e mafai ai ‘ona toe fa‘a‘o‘ona?

35 E lē toe aogā mo le lau‘ele‘ele, e lē aogā fo‘i mo le fa‘aleleia o le ‘ele‘ele, ‘ae lafoa‘i‘eseina lava. O lē ‘ua i ai taliga e fa‘alogo ai, fa‘alogo lelei mai ia.”

Samoan Contemporary New Testament © Bible Society of the South Pacific, 2009.

Bible Society of the South Pacific
Volg ons:



Advertensies