Luka 10 - Samoan Contemporary New Testament‘Ua ‘Auina atu e Iesu le To‘afitusefulu 1 Mulimuli ane ‘ua tofia e le Ali‘i nisi tagata e to‘afitusefulu, ma ‘auina atu ta‘ito‘alua e muamua atu i ‘a‘ai uma, ma mea uma o le a maliu atu i ai o ia. 2 ‘Ua fetalai atu fo‘i o ia ‘iā te i latou, “ ‘Ua tele le fuata saito e fia seleseleina, ‘ae to‘aitiiti le ‘aufaigaluega. ‘Ia ‘outou tatalo i le Ali‘i e ana le fa‘ato‘aga, e ‘auina mai nisi e galulue ai. 3 Ō atu ia, ‘ou te ‘auina atu ‘outou e pei o tama‘i mamoe i le vā o luko. 4 ‘Aua tou te ‘avea se ‘ato tupe po o se taga, po o ni se‘evae; ‘aua fo‘i tou te tutū ma fa‘afeiloa‘i atu i se isi i le ala. 5 A ‘outou ulu atu i se fale, ‘ia ‘outou fai atu, ‘ ‘Ia manuia le ‘āiga nei.’ 6 ‘Āfai o lo‘o i lea fale se tagata e tatau i ai le manuia, ‘ia tumau ‘iā te ia la ‘outou fa‘amanuiaga; ‘ae ‘āfai e leai, e toe fo‘i mai lava ‘iā te ‘outou la ‘outou fa‘amanuiaga. 7 ‘Ia ‘outou nonofo ai i lea fale ma ‘a‘ai ma feinu i mea e avane e i latou; auā e tatau ‘ona avatu le taui i le tagata faigaluega. ‘Aua tou te ulufale solo. 8 So o se ‘a‘ai e talia lelei ai ‘outou pe a ‘outou ō atu i ai, ‘ia ‘outou ‘a‘ai i mea e laulauina mai i o ‘outou luma; 9 ‘ia ‘outou fa‘amālōlō fo‘i i ē e mama‘i o i ai, ma ‘ia fai atu i tagata o lenā ‘a‘ai, ‘ ‘Ua latalata ‘iā te ‘outou le Mālō o le Atua!’ 10 Peita‘i o se ‘a‘ai fo‘i tou te o‘o atu i ai, ‘ae latou te lē talia ‘outou, ‘ia ‘outou ō loa i auala ma fai atu. 11 ‘E o‘o lava i le ‘ele‘ele mai la ‘outou ‘a‘ai ‘ua pipi‘i i o matou vae, matou te tūtū atu ‘iā te ‘outou, a ‘ia ‘outou manatua lenei mea, ‘ua latalata ‘iā te ‘outou le Mālō o le Atua!’ 12 ‘Ou te fai atu fo‘i ‘iā te ‘outou, e feoloolo Sotoma i lea lava ‘a‘ai pe a o‘o i le aso fa‘amasino. 13 “Talofa ‘iā te oe Koasini! Talofa ‘iā te oe Petesaita! Auā ana faia i Turo ma Saitonu vāvega na faia ‘iā te ‘outou, se manū ‘ua leva ‘ona salamō i latou ma nonofo i le ‘ie talatala ma le lefulefu. 14 ‘Ae feololo Turo ma Saitonu ‘iā te ‘outou i le aso fa‘amasino. 15 O oe fo‘i Kapanaumi, ‘e te mana‘o e fa‘aeaina oe e o‘o i le lagi, ‘ae lafotūina lava oe i lalo i Seoli! 16 “O lē e fa‘alogo, ‘ua fa‘alogo o ia ‘iā te a‘u; o lē fo‘i e tete‘e ‘iā te ‘outou, ‘ua te‘ena e ia o a‘u; o lē e tete‘e fo‘i ‘iā te a‘u, ‘ua te‘ena e ia lē na ‘auina mai a‘u.” ‘Ua Toe Fo‘i Mai le To‘afitusefulu 17 ‘Ua toe fo‘i mai le to‘afitusefulu ma le ‘oli‘oli, ma fai mai ‘iā te ia, “Le Ali‘i e, e o‘o lava i temoni ‘ua usiusita‘i mai ia i matou ‘ona o lou suafa.” 18 ‘Ua tali atu Iesu ‘iā te i latou, “Na ‘ou va‘aia le pa‘ū ifo o Satani mai le lagi e pei o le ‘emo o le uila. 19 O lenei, ‘ua ‘ou foa‘iina atu ‘iā te ‘outou le pule tou te solia ai gata ma akarava, ma le malosi uma o le fili; ma e leai lava se mea e tasi e afaina ai ‘outou. 20 Peita‘i, ‘aua tou te ‘oli‘oli ‘ona ‘ua usiusita‘i agaga ‘iā te ‘outou, a ‘ia ‘outou ‘oli‘oli ‘ona ‘ua tusia o ‘outou igoa i le lagi.” ‘Ua ‘Oli‘oli Iesu ( Mata 11.25-27 ; 13.16-17 ) 21 O lea lava itūlā na fa‘atūmulia ai Iesu i le ‘oli‘oli mai le Agaga Pa‘ia, ‘ona fetalai atu lea o ia, “Lo‘u Tamā e, le Ali‘i o le lagi ma le lalolagi, ‘ou te fa‘afetai ‘iā te oe, auā ‘ua e natia ia mea i ē e popoto ma ē ‘ua a‘oa‘oina, a ‘ua e fa‘aalia i ē e le‘i a‘oa‘oina. Ioe, lo‘u Tamā e, o lou finagalo lava lea. 22 “ ‘Ua tu‘uina mai e lo‘u Tamā ‘iā te a‘u mea uma lava. E leai se isi na te iloa po o ai le Atali‘i, ‘ua na o le Tamā; e leai fo‘i se isi na te iloa po o ai le Tamā, ‘ua na o le Atali‘i, ma sē ‘ua loto le Atali‘i e fa‘ailoa atu i ai.” 23 ‘Ona fāliu lea o Iesu i ona so‘o ma fetalai lemū atu ‘iā te i latou, “ ‘Amu‘ia mata ‘ua va‘ai i mea ‘ua ‘outou va‘ai i ai. 24 Auā o le ‘upu moni ‘ou te ta‘u atu, e to‘atele perofeta ma tupu sa fia va‘ai i mea ‘ua ‘outou va‘ai nei i ai, ‘ae le‘i iloa lava e i latou; sa fia fa‘alogo fo‘i latou i mea ‘ua ‘outou fa‘alogo ai nei, ‘ae le‘i fa‘alogo ai lava i latou.” O le Tala Fa‘atusa i le Samaria Agalelei 25 ‘Ona tula‘i lea o le isi a‘oa‘o tulafono, ma taumafai e lamalama ‘iā Iesu, ma fai mai ‘iā te ia, “Le a‘oa‘o e, o le ā se mea e tatau ‘ona ‘ou faia, ‘ina ‘ia ‘ou maua ai le ola e fa‘avavau?” 26 ‘Ua tali atu Iesu ‘iā te ia, “O le ā le mea ‘ua tusia i le tulafono? O le ā lau faitau i ai?” 27 ‘Ona tali mai lea o ia, “ ‘Ia e alofa atu i le Ali‘i lou Atua ma lou loto ‘atoa, ma lou agaga ‘atoa, ma lou malosi ‘atoa, ma lou mafaufau ‘atoa; ia e alofa atu fo‘i i lē lua te tuā‘oi e pei o oe lava ‘iā te oe.” 28 ‘Ona tali atu lea o Iesu ‘iā te ia, “ ‘Ua sa‘o lau tali. ‘Ia fai lā‘ia fa‘apenā ‘e te ola ai.” 29 A ‘ua fa‘afiatonu le a‘oa‘o tulafono, ‘ua fai mai ‘iā Iesu, “O ai la le tagata ma te tuā‘oi?” 30 ‘Ua tali atu Iesu, “Na alu ifo le isi tagata mai Ierusalema i Ieriko, ‘ona maua lea o ia e tagata faomea, ‘ua talai e i latou ona ‘ofu, ma fasi ‘iā te ia; ‘ona o lea o i latou ‘ae ta‘atia ai, ‘ua toeitiiti lava oti. 31 Na ui ane le isi ositaulaga i lea ala. ‘Ua iloa atu e ia le tagata, ‘ona ui fa‘atafatafa ane lea o ia i le isi itūala ma alu loa. 32 E fa‘apenā fo‘i le sa Levi, na ui ane ai i lea mea ma va‘aia o ia, ‘ona ui ane fo‘i lea o ia i le isi itū ala. 33 A o le tagata Samaria na faimalaga ane fo‘i i lea lava auala, ‘ua o‘o ane i lea mea, ‘ua na iloa atu fo‘i le tagata, ‘ona alofa mutimutivale ai lea o ia ‘iā te ia. 34 ‘Ua alu atu ‘iā te ia, ma liligi i ai le suāu‘u ma le uaina i ona manu‘a, ma fusifusi e ia; ‘ua na fa‘ati‘eti‘e fo‘i o ia i lana manu, ma ‘ave i le fale talimālō e tausi ai. 35 O le aso e soso‘o ai, na tago ai o ia i tenari e lua, ma avatu i le e ona le fale ma fai atu i ai, ‘ ‘Ia e tausia lenei tagata; a i ai se isi mea ‘e te toe fa‘aaogāina mo ia, ‘ou te toe totogiina atu pe a ‘ou fo‘i mai.’ 36 O le ā lou tāofi? O ai o lenei to‘atolu e tuā‘oi ma lē na maua e tagata faomea?” 37 ‘Ua tali mai le a‘oa‘o tulafono, “O lē na alofa atu ‘iā te ia.” ‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “Alu lā‘ia e fai fa‘apenā.” ‘Ua Asiasi Iesu ia Mareta ma Maria 38 ‘Ua o‘o atu Iesu ma ona so‘o i le ‘a‘ai sa i ai le fafine e igoa ia Mareta, ‘ona talia lea o ia i lona fale. 39 O lona uso e igoa ‘iā Maria, o ia sa nofo i tafatafa o vae o le Ali‘i, ma fa‘alogologo i ana a‘oa‘oga. 40 ‘Ua lē malie Mareta ‘ona o le tele o galuega e fia faia; o lea na alu ane ai o ia ma fai atu, “Le Ali‘i e, e lē afaina ‘ea ‘iā te oe le tu‘u uma mai e lo‘u uso o galuega ‘ou te faia to‘atasi? Fai ane i ai e sau e fesoasoani mai.” 41 ‘Ua tali atu le Ali‘i ma fai atu, “Mareta, Mareta e, ‘ua e popole ma vevesi vale lou loto i mea e tele; 42 ‘ae tasi lava le mea e mana‘omia. O le mea tonu lenā ‘ua filifilia e Maria, e lē ‘ave‘esea fo‘i lea mea mai ‘iā te ia.” |
Samoan Contemporary New Testament © Bible Society of the South Pacific, 2009.
Bible Society of the South Pacific