Ioane 18 - Samoan Contemporary New TestamentO le Pu‘eina o Iesu ( Mata 26.47-56 ; Mare 14.43-50 ; Luka 22.47-53 ) 1 ‘Ua uma ‘ona fetalai atu e Iesu ia ‘upu, ‘ona maliu atu lea o ia ma ona so‘o i le alia o Ketarono. Na i ai le fa‘ato‘aga i lea mea, na ō atu fo‘i i ai Iesu ma ona so‘o. 2 ‘Ua iloa fo‘i e Iuta le fa‘alata lea mea, auā sa masani ‘ona feiloa‘i ai Iesu ma ona so‘o. 3 Na ‘ave fo‘i e Iuta le ‘autau ma leoleo na ‘auina mai e ositaulaga sili ma faresaio, ma ō atu i lea mea ma sulu ma molī ma ‘au‘upega. 4 ‘Ua silafia e Iesu mea uma o le a o‘o ‘iā te ia; o lea na maliu atu ai o ia i luma, ma fetalai atu ‘iā te i latou, “O ai ‘ea tou te sā‘ilia?” 5 ‘Ona tali mai ai lea o i latou ‘iā te ia, “O Iesu le Nasareta.” ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te i latou, “O a‘u lenei.” Na tutū fa‘atasi fo‘i i latou ma Iuta le fa‘alata. 6 ‘Ina ‘ua fetalai atu o ia ‘iā te i latou, “O a‘u lenei,” sa tu‘umuli i latou ma pa‘u‘ū i le ‘ele‘ele. 7 ‘Ua toe fesili atu Iesu ‘iā te i latou, “O ai ‘ea tou te sā‘ilia?” ‘Ona tali mai lea o i latou, “O Iesu le Nasareta.” 8 ‘Ua fetalai atu Iesu, “ ‘Ua uma ‘ona ‘ou ta‘u atu ‘iā te ‘outou o a‘u lenei. ‘Āfai la o lo‘o ‘outou sā‘ilia a‘u, tu‘u ia i latou nei e o.” 9 ‘Ua fai atu e ia lenā ‘upu ‘ina ‘ia taunu‘u ai le ‘upu na fetalai atu ai o ia, “E le‘i fano se isi o i latou na e foa‘iina mai ‘iā te a‘u.” 10 Sa i ai le pelu a Simona Peteru; na se‘i e ia le pelu ma tipi‘esea ai le taliga taumatau o le ‘au‘auna a le ositaulaga sili. O Maliko le igoa o le ‘au‘auna. 11 ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā Peteru, “Inā sulu ia lau pelu i lona fa‘amoega. O lou manatu ‘ea ia ‘aua ne‘i ‘ou inu i le ipu na tu‘uina mai ‘iā te a‘u e lo‘u Tamā?” O Iesu i Luma o Ana 12 ‘Ona pu‘e lea o Iesu e fitafita ma lo latou ta‘ita‘i ‘atoa ma leoleo o Iutaia, ‘ua sāisāi ‘iā te ia, 13 ma tu‘uina atu muamua o ia ‘iā Ana. O ia o le tamā o le avā a Kaiafa, o le ositaulaga sili i lea tausaga. 14 O Kaiafa lea na fautuaina tagata Iutaia, e lelei ‘ona oti o le tagata e to‘atasi mo tagata uma. ‘Ua Fa‘afiti Peteru ‘iā Iesu ( Mata 26.69-70 ; Mare 14.66-68 ; Luka 22.55-57 ) 15 ‘Ua mulimuli atu ‘iā Iesu Simona Peteru ma le isi so‘o. ‘Ua iloa fo‘i lea so‘o e le ositaulaga sili, ‘ua ulufale o ia fa‘atasi ma Iesu i le maota o le ositaulaga sili. 16 A o Peteru sa tu i fafo i le faitoto‘a. Na toe alu ane i fafo lea so‘o na iloa e le ositaulaga sili, ‘ua tautala atu i le leoleo faitoto‘a ma aumai Peteru i totonu. 17 ‘Ua fai ane ‘iā Peteru le teine leoleo faitoto‘a, “E lē o oe ‘ea o le isi o ona so‘o?” ‘Ua fai mai o ia, “E lē o a‘u.” 18 ‘Ua malūlū, ‘ona tafu lea e ‘au‘auna ma leoleo o le afi malala ma fa‘amafanafana ai i latou; sa tu ai fo‘i Peteru fa‘atasi ma isi, ‘ua fa‘amafanafana ai o ia. ‘Ua Fesili le Ositaulaga Sili ‘iā Iesu ( Mata 26.59-66 ; Mare 14.55-64 ; Luka 22.66-71 ) 19 ‘Ua fesiligia Iesu e le ositaulaga sili e uiga i ona so‘o ma ana a‘oa‘oga. 20 ‘Ua tali atu Iesu ‘iā te ia, “ ‘Ua ‘ou tautala fa‘aaliali i le lalolagi uma; sa ‘ou a‘oa‘o fo‘i i le sunako ma le malumalu i le mea e fa‘apotopoto ai tagata Iutaia. ‘Ou te le‘i tautala i se mea fa‘alilolilo. 21 Aiseā ‘ua ‘outou fesili mai ai ‘iā te a‘u? Fesili atu i ē na fa‘alogo ai i mea na ‘ou fai atu ai ‘iā te i latou. ‘Ua iloa e i latou le mea na ‘ou fai atu ai.” 22 ‘Ua fetalai atu Iesu i ia mea, ona po atu lea o ia e le tasi leoleo sa i ai ma fa‘apea atu, “ ‘E te tali atu ‘ea fa‘apea i le ositaulaga sili?” 23 ‘Ua tali atu Iesu ‘iā te ia, “ ‘Āfai ‘ua ‘ou fai atu se ‘upu sesē, aumai se fa‘amaoniga o lona sesē; ‘ae ‘āfai ‘ua sa‘o le mea ‘ua ‘ou fai atu ai, aiseā ‘ua e po mai ai ‘iā te a‘u?” 24 ‘Ona ‘auina atu lea o ia e Ana ia Kaiafa le ositaulaga sili. ‘Ua Toe Fa‘afiti fo‘i Peteru ‘iā Iesu ( Mata 26.71-75 ; Mare 14.69-72 ; Luka 22.58-62 ) 25 Sa tu ai pea Simona Peteru ma fa‘amafanafana o ia. Sa fai ane nisi ‘iā te ia, “E lē o oe ‘ea o le isi o so‘o o lenā tagata?” ‘Ua fa‘afiti Peteru, ‘ua fai atu o ia, “E lē o a‘u.” 26 ‘Ua fai ane le isi ‘au‘auna a le ositaulaga sili, o le ‘āiga o lē na tipi‘esea e Peteru lona taliga, “ ‘Ou te le‘i va‘ai ‘ea ‘iā te oe fa‘atasi ma ia i le fa‘ato‘aga?” 27 ‘Ua toe fa‘afiti fo‘i Peteru, ‘ona vivini loa lea o moa. O Iesu i Luma o Pilato ( Mata 27.1-2 , 11-14 ; Mare 15.1-5 ; Luka 23.1-5 ) 28 ‘Ona ta‘ita‘i lea o Iesu e i latou mai le fale o Kaiafa i le maota o le Kovana, i le taeao po lava. E le‘i ulufale i totonu o le maota tagata Iutaia, auā na manana‘o ia fa‘amamāina i latou, ‘ina ‘ia mafai ‘ona ‘a‘ai i latou i le Paseka. 29 ‘Ona alu lea i fafo o Pilato ‘iā te i latou ma fai atu, “O le a le mea ‘ua ‘outou molia ai lenei tagata?” 30 ‘Ua tali mai i latou ‘iā te ia, “ ‘Ana fa‘apea e le‘i faia e lenei tagata se mea sesē, matou te lē tu‘uina atu o ia ‘iā te oe.” 31 ‘Ua tali atu Pilato ‘iā te i latou, “ ‘Ia ‘outou ‘ave ‘iā te ia, ma fa‘amasino e tusa ma la ‘outou tulafono.” ‘Ua fai mai tagata Iutaia ‘iā te ia, “E lē fa‘atagaina i matou e fasioti se isi.” 32 ‘Ua fai atu lea ‘upu ‘ina ‘ia taunu‘u ai le mea na fetalai atu ai Iesu, ‘ina ‘ia fa‘ailoa atu e ia le uiga o le maliu o le a maliu ai o ia. 33 ‘Ua toe fo‘i Pilato i le maota ma vala‘au ‘iā Iesu ma fai atu, “O oe ‘ea o le tupu o tagata Iutaia?” 34 ‘Ua tali atu Iesu ‘iā te ia, “Pe se ‘upu mai ‘iā te oe lava ‘ua e fai mai ai, pe na fai atu nisi ‘iā te oe e uiga ‘iā te a‘u?” 35 ‘Ua tali mai Pilato, “O a‘u ‘ea se Iutaia? O lou nu‘u lava ma ositaulaga sili ‘ua tu‘uina mai ai oe e i latou ‘iā te a‘u. Pe se ā le mea na e faia?” 36 ‘Ua fetalai atu Iesu, “E lē mai le lalolagi nei lo‘u mālō. ‘Ana se mālō fa‘alelalolagi lo‘u mālō po ‘ua tau a‘u ‘au‘auna, ‘ina ‘ia lē tu‘uina atu a‘u i tagata Iutaia; a o lenei, e lē mai ‘i‘inei lo‘u mālō.” 37 ‘Ua fai atu Pilato ‘iā te ia, “O oe ‘ea la o le tupu?” ‘Ua tali atu Iesu, “O lea lava ‘ua e fai mai ai, o a‘u o le tupu. O le mea lenei na ‘ou fānau mai ai, o le mea fo‘i lea na ‘ou sau ai i le lalolagi, ‘ina ‘ia ‘ou molimau i le ‘upu moni. O i latou uma o lo‘o i le ‘upu moni, e fa‘alogo mai i latou i lo‘u leo.” 38 ‘Ua fai atu Pilato ‘iā te ia, “Po o le ā le ‘upu moni?” ‘Ua fai atu e ia lenā ‘upu, ‘ona alu atu lea o ia i tagata Iutaia ma fai atu ‘iā te i latou, “ ‘Ou te le‘i iloa se mea e molia ai o ia; ‘Ua Fa‘asalaina Iesu i le Oti ( Mata 27.15-31 ; Mare 15.6-20 ; Luka 23.13-25 ) 39 ‘ae peita‘i e i ai la ‘outou masani e tatau ‘ona ‘ou fa‘asa‘olotoina atu se tagata e to‘atasi ‘iā te ‘outou i le Paseka. Pe tou te manana‘o ‘ea ia ‘ou fa‘asa‘olotoina atu mo ‘outou le tupu o tagata Iutaia?” 40 ‘Ua toe ‘alalaga mai i latou, “E leai, e lē o ia. Matou te manana‘o ia Parapa.” O Parapa o le faomea. |
Samoan Contemporary New Testament © Bible Society of the South Pacific, 2009.
Bible Society of the South Pacific