Mataio 8 - O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko RomaO Vāvega na Faia e Iesu ( Mare 1.40-45 ; Luka 5.12-16 ) 1 ‘Ua maliu ifo o Iesu i le mauga, ‘ona mulimuli mai ai lea ‘iā te ia o le motu o tagata e to‘atele. 2 Fa‘auta fo‘i, ‘ua sau le lepela, ‘ua ifo mai ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea mai, “Le Ali‘i e, a e finagalo i ai ‘e te mafaia lava ‘ona fa‘amamā mai ‘iā te a‘u.” 3 ‘Ona ‘a‘apa atu lea o Iesu o lona ‘a‘ao, ‘ua pa‘i atu ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea atu, “‘Ou te loto i ai; ‘inā mamā ia oe.” ‘Ona mamā loa lea o lona lepela. 4 ‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “‘Ia oe, ne‘i e ta‘u atu i se tasi; a ‘ia e alu, ‘inā fa‘aali oe i le ositaulaga ma e avatu le taulaga na poloa‘i ai Mose, e fai ma fa‘amaoniga ‘iā te i latou.” ‘Ua Fa‘amālōlōina e Iesu le ‘Au‘auna o le Ta‘ita‘i Fitafita Roma ( Luka 7.1-10 ) 5 ‘Ua o‘o atu Iesu i Kapanaumi, ‘ona sau ai lea ‘iā te ia o le ta‘ita‘i o le to‘aselau, ‘ua ‘ai‘oi mai ‘iā te ia, 6 ‘ua fa‘apea mai, “Le Ali‘i e, ‘ua ta‘oto la‘u ‘au‘auna i le fale e ma‘i i le supa, ‘ua matuā tigā lava.” 7 ‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “O le a ‘ou alu atu e fa‘amālōlō ‘iā te ia.” 8 ‘Ua tali mai le ta‘ita‘i o le to‘aselau, ‘ua fa‘apea mai, “Le Ali‘i e, e lē aogā a‘u ‘ona e ulufale atu i lo‘u fale; tau lava ‘ina o‘o mai sau fetalaiga, e mālōlō ai la‘u ‘au‘auna. 9 Auā o a‘u fo‘i o le tagata ‘ua pule i ai le tasi, ‘ua ‘ou pule fo‘i i le ‘au tau; a a‘u fai atu i le tasi, ‘‘Inā alu ia, ‘ona alu ai lea;’ ma le tasi, ‘‘Inā sau ia, ‘ona sau ai lea;’ ma la‘u ‘au‘auna, ‘‘Inā faia lenei mea, ‘ona fai ai lea.’” 10 ‘Ua fa‘afofoga i ai Iesu, ‘ona ofo ai lea, ‘ua fa‘apea atu fo‘i i ē ‘ua mulimuli mai, “E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘ou te le‘i iloa ‘iā Isaraelu lava se fa‘atuatua e fa‘apenā ‘ona tele. 11 ‘Ou te fai atu fo‘i ‘iā te ‘outou, e to‘atele ē ō mai mai sasa‘e ma sisifo, e ta‘o‘oto e ‘a‘ai fa‘atasi ma Aperaamo ma Isaako ma Iakopo, i le mālō o le lagi; 12 a o tagata o le mālō, e tulia i latou i le pouliuli i fafo, e i ai le taufaitagiauē ma le lilivau o nifo.” 13 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu i le ta‘ita‘i o le to‘aselau, “‘Inā alu ia, e pei ‘ona e fa‘atuatua, ‘ia fa‘apea lava ‘ona faia mo oe.” ‘Ona mālōlō ai lea o lana ‘au‘auna i lea lava itū aso. Fa‘amālōlōina e Iesu le To‘atele o Tagata ( Mare 1.29-34 ; Luka 4.38-41 ) 14 ‘Ua ulufale atu Iesu i le fale o Peteru, ‘ona silafia ai lea e ia le tinā o lana avā ‘ua ta‘oto i le ma‘i vevela. 15 ‘Ua pa‘i atu o ia i le lima o le fafine, ‘ona te‘a lava lea o le ma‘i vevela ‘iā te ia; ‘ona tula‘i lea o ia ‘ua ‘au‘auna ‘iā te i latou. 16 ‘Ua o‘o i le afiafi, ‘ona latou ‘aumai ai lea ‘iā te ia o tagata e to‘atele ‘ua uluitinoina e temoni; ‘ona ia tulia ai lea o agaga i le ‘upu lava, ‘ua fa‘amālōlōina fo‘i e ia o i latou uma nā mama‘i. 17 ‘Ona taunu‘u ai lea o le ‘upu a le perofeta o Isaia, ‘ua fa‘apea mai, “O ia lava na na ‘aveina o tatou vaivai ma na tau‘ave o tatou ma‘i.” Mulimuli ‘iā Iesu ( Luka 9.57-62 ) 18 ‘Ua silafia e Iesu le motu o tagata e to‘atele ‘ua vagavagai mai ‘iā te ia, ‘ona fetalai atu ai lea o ia, ‘ia ō atu i le tasi itū. 19 ‘Ona sau ai lea o le tasi tusi‘upu, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “Le a‘oa‘o e, ‘ou te mulimuli atu ‘iā te oe i mea uma ‘e te maliu atu i ai.” 20 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te ia, “E fai lua o alope, e fai fo‘i mea e momoe ai manu felelei; a o le Atali‘i o le tagata, e leai se mea e moe ai o ia.” 21 ‘Ua fai mai fo‘i ‘iā te ia o le tasi o ona so‘o, “Le Ali‘i e, tu‘u mai ia ‘iā te a‘u, se‘i ‘ou mua‘i alu e tanu i lo‘u tamā.” 22 A ‘ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “Mulimuli mai ia ‘iā te a‘u, ‘ae tu‘u pea ia i ē ‘ua oti e tanu i o latou tagata oti.” ‘Ua Vavao e Iesu le Matagi ( Mare 4.35-41 ; Luka 8.22-25 ) 23 ‘Ua maliu a‘e Iesu i le va‘a, ‘ona mulimuli atu ai lea ‘iā te ia o ona so‘o. 24 Fa‘auta fo‘i, ‘ua tō mai lē afā tele i le vai, ‘ona osofia mai ai lea o le va‘a e peau; a ‘ua tofā o ia. 25 ‘Ona ō mai ai lea o ona so‘o, ‘ua fafagu ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea mai, “Le Ali‘i e, ‘ia e fa‘aola mai ‘iā te i matou, o le a matou fano.” 26 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te i latou, “Se a le mea ‘ua ‘outou matata‘u ai, ‘outou ē fa‘atuatua itiiti?” ‘Ona tula‘i ai lea o ia, ‘ua vavao i le matagi ma le vai, ‘ona tele ai lea o le malū. 27 ‘Ona taufaiofo ai lea o tagata, ‘ua fa‘apea ane, “Pe se ā le uiga o lenei tagata auā ‘ua usiusita‘i ‘iā te ia le matagi ma le vai.” O le Tulia e Iesu o Temoni ( Mare 5.1-20 ; Luka 8.26-39 ) 28 ‘Ua o‘o atu Iesu i le tasi itū i le nu‘u o Kerekese, ‘ona fetaia‘i ai lea ma ia o tagata e to‘alua ‘ua uluitinoina e temoni, ‘ua ō mai mai tu‘ugamau, ‘ua matuā fa‘avalemalosi i lā‘ua, e lē mafai ai se tasi ‘ona ui ane i lea ala. 29 Fa‘auta fo‘i, ‘ua ‘alalaga i lā‘ua, ‘ua fa‘apea mai, “O le a le mea ‘e te mana‘o ai ‘iā te i matou nei, Iesu e, le Alo o le Atua? ‘Ua e maliu mai ‘ea ‘i‘inei, ‘e te fa‘atigā ‘iā te i matou a o le‘i o‘o i ona po?” 30 ‘Ua mamao ane fo‘i ma i latou le lafu pua‘a e tele o tata‘a. 31 ‘Ua ‘ai‘oi mai temoni ‘iā Iesu, ‘ua fa‘apea mai, “‘Āfai a e tulia i matou i fafo, tu‘u mai ia ‘iā te i matou e ō atu i le lafu pua‘a.” 32 ‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te i latou, “‘Inā ō ia.” ‘Ona latou ō i fafo ai lea, ‘ua ō atu i le lafu pua‘a; fa‘auta fo‘i, ‘ua feosofi ifo le lafu pua‘a uma i le tofē i le vai, ‘ua mamate ai i le vai. 33 ‘Ona sōsōla ai lea o ē sa fagaina, ‘ua o‘o i le ‘a‘ai ma tala atu ai mea uma, ‘atoa ma mea ‘ua o‘o i ē sa i ai temoni. 34 Fa‘auta fo‘i, ‘ua ō mai uma le ‘a‘ai e fa‘afetaia‘i ‘iā Iesu; ‘ua latou iloa o ia, ‘ona latou ‘ai‘oi mai ai lea ‘ia alu ‘ese o ia i lo latou nu‘u. |
Revised Samoan Catholic Bible © Bible Society of the South Pacific, 2010.
Bible Society of the South Pacific