Luka 20 - O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma‘Ua Fesiligia le Pule o Iesu ( Mata 21.23-27 ; Mare 11.27-33 ) 1 O le tasi aso, a o a‘oa‘o o Iesu i le nu‘u i le malumalu ma folafola le tala lelei, ‘ua tutū mai ai ‘iā te ia ositaulaga sili ma tusi‘upu, ma toeaina. 2 ‘Ona latou fai mai lea ‘iā te ia, “Fai mai ia ‘iā te i matou, se a le pule ‘e te fai ai na mea? Po o ai fo‘i na ia avatu ‘iā te oe lenei pule?” 3 ‘Ua tali atu o ia, ‘iā te i latou, “‘Ou te fesili atu fo‘i ‘iā te ‘outou se mea, se‘i ‘outou ta‘u mai ‘iā te a‘u. 4 Mai le lagi ‘ea le papatisoga a Ioane, pe mai tagata?” 5 ‘Ona latou felafolafoa‘i lea ‘ua fa‘apea ane, “‘Āfai tatou te fai atu, ‘Mai le lagi’; ‘ona fai mai ai lea o ia, ‘Se a fo‘i le mea tou te le‘i talitonu ai ‘iā te ia?’ 6 A tatou fai atu, ‘Mai tagata’; ‘ona fetogi mai ai lea o le nu‘u uma ‘iā te i tatou i ma‘a; auā o la latou lea tāofi, o Ioane o le perofeta ia.” 7 ‘Ona latou tali mai lea: Matou te lē iloa pe maifea. 8 ‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “‘Ou te lē ta‘u atu fo‘i ‘iā te ‘outou le pule ‘ou te fai ai nei mea.” O le Fa‘ata‘oto o ē Galulue i le Tōvine ( Mata 21.33-46 ; Mare 12.1-12 ) 9 ‘Ona fetalai atu lea o Iesu i lenei fa‘ata‘oto, “Na fai e le tasi tagata le tōvine, ‘ua tu‘u atu ai i ē galulue i vine, ‘ona alu malaga lea o ia i le nu‘u ‘ese i se taimi umi lava. 10 ‘Ua o‘o i le vaitau o le fuata, ‘ona ‘auina atu lea e ia o le ‘au‘auna i ē galulue i vine, ‘ia latou ‘aumai ‘iā te ia ni fua o le tōvine; a o ē galulue i vine ‘ua latou sasaina o ia, ma toe fa‘afo‘i atu o ia e aunoa ma se fua o le vine na te ‘ave. 11 ‘Ua toe ‘auina atu e ia le tasi ‘au‘auna; ‘ua latou sasa ma agaleaga ‘iā te ia, ‘ona latou toe fa‘afo‘i atu lea o ia. 12 ‘Ua toe ‘auina atu e ia lona to‘atolu, ‘ua latou fasia o ia ‘ua manu‘a ma latou tuli‘esea. 13 ‘Ona fai ane ai lea o le ali‘i e ona le tōvine, ‘Se a se mea ‘ou te faia? ‘Ou te ‘auina atu lo‘u atali‘i pele; atonu latou te āva mai ‘iā te ia.’ 14 A ‘ua iloa atu o ia e tagata galulue i vine ‘ona latou fetautalatala‘i ai lea, ‘ua fa‘apea ane, ‘O le suli lenā; ō mai ia, ‘inā tatou fasioti ‘iā te ia, ‘ona maua lea e tatou lona fanua.’ 15 ‘Ua latou tuli ‘iā te ia i tua o le tōvine, ma latou fasiotia. Se a fo‘i le mea e faia ‘iā te i latou e le ali‘i e ona le tōvine? 16 E alu atu o ia ma fa‘auma ia tagata galulue i vine, e tu‘u atu fo‘i le tōvine i nisi tagata.” ‘Ua latou fa‘alogo atu, ‘ona latou fai mai lea, “E lē o‘o lava lenā mea.” 17 ‘Ona silasila lea o ia ‘iā te i latou, ‘ua fa‘apea atu, “Se a fo‘i lenei ‘upu ‘ua tusia, ‘O le ma‘a na lafoa‘iina e tufuga fai fale, ‘ua ‘avea lea ma ma‘a tulimanu aupitoaluga?’ 18 O sē e pa‘ū i luga o lea ma‘a, e gaugau ai o ia; a o sē tasi e pa‘ū ifo i ai le ma‘a, e nutipalaina ai o ia.” O le Fesili e Uiga i Lafoga ( Mata 22.15-22 ; Mare 12.13-17 ) 19 ‘Ua fia pu‘e ‘iā te ia le ‘au ositaulaga sili ma le ‘au tusi‘upu i lea lava itū aso; a ‘ua latou matata‘u i le nu‘u, auā ‘ua latou iloa ‘ua fa‘auiga e ia lenā fa‘ata‘oto ‘iā te i latou. 20 ‘Ua latou lamalama ma ‘a‘auina atu nisi e va‘ava‘ai ‘iā te ia, ‘ua latou fa‘atagā amiotonu, ‘ina ‘ia latou maua ai sana ‘upu e tu‘u atu ai ‘iā te ia i le lima ma le pule a le kovana. 21 ‘Ua latou fesili mai ‘iā te ia, “Le a‘oa‘o e, na matou iloa ‘ua e tautala ma a‘oa‘o mai ma le tonu, e lē fa‘ailogaina e oe se tagata, a ‘ua e a‘oa‘o i le ala o le Atua ma le fa‘amaoni. 22 Pe sā ‘ea ‘ona matou avatu le lafoga ‘iā Kaisara pe leai?” 23 A ‘ua silafia e ia lo latou togafiti, ‘ona fetalai atu ai lea o ia ‘iā te i latou, 24 “Fa‘aali mai ia ‘iā te a‘u se tenari. O ai ‘ea e ona le fa‘atagata ma le tusi e i ai?” ‘Ua latou fai mai ‘iā te ia, “O Kaisara.” 25 ‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “O mea a Kaisara ‘ia ‘outou avatu ‘iā Kaisara; a o mea a le Atua avatu ia i le Atua.” 26 Latou te lē mafaia lava ‘ona maua o ia ‘ona o ana ‘upu i luma o le nu‘u; ‘ua latou ofo i lana tali, ‘ua latou fa‘alologo ai. O le Fesili e Uiga i le Toetū A‘e mai le Oti ( Mata 22.23-33 ; Mare 12.18-27 ) 27 ‘Ua ō mai ‘iā Iesu isi o le ‘au satukaio o ē tāofi e leai se toetū; ‘ua latou fesili mai ‘iā te ia, 28 “Le a‘oa‘o e, ‘ua tusi mai Mose ‘iā te i matou, pe ‘āfai e oti le uso o le tasi tagata ‘ua fai lana avā, a ‘ua oti o ia e leai sana fānau, ‘ia fai avā lona uso i le fafine, ‘ina ‘ia tupu ai se gafa o lona uso. 29 ‘Ia, e to‘afitu le ‘au uso; na fai avā le ulumatua, na oti e leai sana fānau. 30 ‘Ona fai avā lea i le fafine o lē aupito ane i ai, na oti fo‘i o ia e leai sana fānau. 31 ‘Ua fai avā fo‘i i ai lona to‘atolu, na fa‘apea fo‘i ‘ua o‘o i lona to‘afitu, ‘ua latou oti ‘ua leai ni a latou fānau. 32 ‘Ae mulia‘i oti fo‘i le fafine. 33 A o‘o fo‘i i le toetū, O ai o latou e ana le avā? Auā na fai avā i ai le to‘afitu?” 34 ‘Ona tali atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “O tagata o le olaga nei, ‘ua fai avā ma nofo tane i latou; 35 a o ē ta‘uaogāina ‘ia maua e i latou lea olaga, ma le toetū mai o ē ‘ua oti, latou te lē fai avā, pe nofo tane. 36 E lē mafai fo‘i ‘ona toe oti o i latou; auā ‘ua latou tutusa ma agelu; o fānau fo‘i i latou a le Atua, o tagata o le toetū. 37 A o le fa‘atūina o ē ‘ua oti, ‘ua fa‘ailoa mai lea mea e Mose i le la‘au talatala i lona ta‘ua o le Ali‘i, o le Atua o Aperaamo, o le Atua fo‘i o Isaako, o le Atua fo‘i o Iakopo. 38 E lē o le Atua ia o ē ‘ua oti, a o ē ola; auā ‘ua ola uma ‘iā te ia.” 39 ‘Ona tali mai ai lea o isi o le ‘au tusi‘upu, “Le a‘oa‘o e, ‘ua tonu lau ‘upu.” 40 Auā ‘ua lē toe fa‘amalosi i latou ‘ona fesili mai ‘iā te ia i se mea e tasi. O le Fesili e Uiga i le Mesia ( Mata 22.41-46 ; Mare 12.35-37 ) 41 ‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “Pe fa‘apefea ‘ona fai mai tagata, o le Keriso o le Atali‘i o ia o Tavita? 42 Auā ‘ua fai mai Tavita lava i le tusi o salāmo, ‘Na fetalai atu le Ali‘i i lo‘u Ali‘i: “‘Inā nofo ia oe i lo‘u itū taumatau, 43 se‘ia ‘ou faia ē na fai oe mo latou fili ma mea e tu ai ou vae.”’ 44 “O lenei, ‘ua ta‘ua o ia e Tavita o lona Ali‘i, pe fa‘apefea ‘ona fai mo ona atali‘i?” ‘Ua Lapata‘ia e Iesu le ‘au A‘oa‘o o le Tulafono ( Mata 23.1-36 ; Mare 12.38-40 ) 45 ‘Ona fetalai atu lea o Iesu i ona so‘o, a o fa‘alogo mai le nu‘u uma, 46 “‘Ia ‘outou fa‘aeteete i le ‘au tusi‘upu o ē ‘ua fia evaeva ma ‘ofu tātapuvae, ‘ua mana‘o fo‘i ‘ia alofagia i latou i malae, ma nofoa sili i sunako, ma mea sili e ta‘o‘oto ai i faigā‘ai; 47 o ē fa‘auma fale o fafine ‘ua oti a latou tane, ‘ua fa‘alevaleva fo‘i a latou tatalo e fai ma ufiufi; e atili ai ‘ona fa‘asalaina o i latou.” |
Revised Samoan Catholic Bible © Bible Society of the South Pacific, 2010.
Bible Society of the South Pacific